Adresa de e-mail:

contact@bogdanulmu.eu

O carte de filosofia filmului

Mihai Vacariu nu-i un nume cunoscut în lumea filmului. La început, a fost doar un cinefil ca mulți alții. Dar volumul publicat recent, Îndrăgostit de Tarkovski îl aduce în atenția cineaștilor și a filmologilor, ca un specialist. Cel puțin, în filmul rus/sovietic.             Cartea mi-a trezit un dor teribil de capodopere slave: mi-amintesc, nostalgic, Toată […]

Read More

Dubai, poveste color cu reflexe alb/negru (II)

Post Image

           Nicăieri, poate,  kitschul nu este mai prezent ca-n Arabia. Dar nici nu stai relaxat, privindu-l: dacă, totuși, cutare obiect e …la marginea artei? Margine, dar și artă. Mergînd prin bazar și prin centrul vechi, prin malluri și magazine de așa-zis artizanat, vezi, printre miile de fleacuri, cîte o capodoperă: aramă, […]

Read More

Dubai, o poveste color, cu sclipiri alb/negru …

Post Image

Aterizînd în Dubai, ai cîteva surprize: prima, la vamă. Vezi un beduin, îmbrăcat ca-n El Zorab, care-ți pune o ștampilă pe pașaport și te fotografiază (de ce?). Pe cel de dinaintea mea l-a pozat de paisprezece ori, repetîndu-i, într-una, să-deschidă ochii. Compensatoriu, pe mine nu m-a mai fotografiat: iar, de ce? Prezint încredere, fiind brunet? […]

Read More

File dintr-un jurnal de ludic

Motto: n-am reușit să ajung lucid; am devenit doar ludic… Dragi lectori, atăția cîți mai sunteți, vă vorbesc azi despre un om care a avut incredibila șansă să viețuiască…256 de ani! Îl chema Li Ching Yuen și a avut 23 de soții (asta nu-i chiar de invidiat, dacă ne gîndim că ultimele 10 s-ar putea […]

Read More

De la Iași, la Galați, fără tren, fără microbuz, și fără minte…

Sfaturi pentru navetiștii ghinioniști: În primul rînd, vă reamintesc că am împlinit, fără succes și fără tam-tam mediatic, cam 41 de anișori de navetă: ei și? Nu interesează pe nimeni, teoretic. Dar practic…Nu se știe cum ajungi și te lovești de caz, vorba marxistului… Bref: într-o marți trebuia să ajung în Galați, pînă-n ora 16. […]

Read More

O zi tîmpită…

…Sunt și de-astea! Grav ar fi să fie numai zile idioate; eu am noroc: 5% sunt acceptabile… O zi defectă începe la ora 3, deși te-ai culcat la 1. Pîn aproape de 7, te gîndești la subiecte care te-ar putea adormi: numeri oi (la mine n-are efect – ajung pîn la 5.0070, și tot degeaba!); […]

Post Tagged with, , ,
Read More

File din jurnalul unui ludic

Din ludicul Andrei Pleșu, o sintagmă delicioasă: „Coregrafie de tabloid”. Mi-amintește de o glumă a mea, mai veche:„Dînsul e coregraf la Teatrul Radiofonic”. Nefiind egofil, mi-e jenă să închei cu „marile spirite se-ntîlnesc!”…                                                             * Ce rare-s femeile frumoase, în filmele românești! M-am străduit o zi întreagă să găsesc cîteva! Ceva-ceva, tot am reușit: Florentina […]

Read More

La coadă la Cuvioasă

După cum știe toată lumea, anual, între 10 – 14 octombrie, Iașul este gazda tradițională a pelerinilor care vin să se-nchine la moaștele Cuvioasei Parascheva. Obiceiul durează, probabil, de aproape un secol, dacă e să-i dăm crezare unui bătrîn de 96 de ani, care a declarat reporterului tv că vine aici de …91 de ani. […]

Read More

Pippo Delbono: Un artist care și-a „pierdut” numele…

            … Observă George Banu în prefața cărții Teatrul meu a lui Pippo Delbono (concepția cărții – Myriam Bloedė și Claudia Palazzolo). Regizorul italian rămîne Pippo, spre deosebire de marele Will, care rămîne Shakespeare. Născut în 1959 în Italia, artistul a debutat în 1987 cu Vremea asasinilor, montare despre care criticii […]

Read More

Cu caldura, din Norvegia

Post Image

           Vizita noastră în Stavanger (al treilea oraș, ca marime, al țării lui Ibsen) aproape că nu fusese planificată: ca dovadă, am ajuns acolo pe o rută complicată, chiar aberantă – Iași-București-Varșovia-Katowice-Stavanger. Un autocar, două avioane și un tren. Mă rog, există o explicație, dar n-are rost să vă-npui acum capul […]

Read More