Pot fi contactat pe adresa:

contact@bogdanulmu.eu

Istoria subiectiv/anecdotică a teatrului românesc – O melodramă treimiistă

Nikita Mihalkov, al cărui film excepţional, Bărbierul din Siberia, tembeliziunea na- ţională ne-a făcut surpriza să ni-l ofere nu de mult, spunea că toate peliculele sale sunt me- lodrame : dar…cu mesaj! Nu ştiu cum vine asta; melodrama-i melodramă şi  are, prin definiţie, un mesaj; numai că mesajul ei, de multe ori, este …cam de […]

Read More

File dintr-o istorie anecdotică a teatrului românesc

(flash-uri nearanjate cronologic, axiologic, ori afectiv) 1973 –  L-am cunoscut, la Restaurantul Casei Scriitorilor din București, pe marele om de teatru Carandino. A făcut publicistică de clasă, a tradus piese importante, a scris vreo patru cărți de valoare, una din ele – De la Electra, la Dama cu camelii – fiind memorabilă; adevărat manual de actorie […]

Read More

DECRETUL 400

Directorul teatrului dintr-un oraş mic, un oarecare Vancea, analfabet & obedient în faţa Puterii , tocmai primise un ordin de la C.C. al P.C.R. şi tremura de dorinţa de-a-l împărtăşi liderului sindical. Acesta din urmă, repeta o piesă inutilă despre Vlad Ţepeş, în sala de lectură a teatrului. Bă tovarăşe, vino dracu’ puţin! Sindicatul făcea […]

Post Tagged with , ,
Read More

De-ale televiziunii

televiziune

Cred că s-a consumat cam multă energie cu cazul Voiculescu: România are și probleme mai grave. Plus că din zece ani, va face doar trei. Asta-i viața: ceea ce spuneam eu mai demult, jumate-n glumă, iată că devine… trei-sferturi în serios – nu vreau funcții de conducere, fiindcă majoritatea carierelor politice sfîrșesc în pușcărie. Mai […]

Read More

File dintr-un jurnal teatral

steaua-fara-nume-Marina-Vlady

Revăd, la Teatru Tv, pentru a treia oară în numai trei luni, Steaua fără nume a lui Mihail Sebastian. Am mai spus-o, rămîne una din piesele-mi preferate. Nu s-a așternut praful pe ea de (fix) șapte decenii. Mai mult, a generat și trei texte dramatice despre destinul ei și-al autorului.   Am revăzut, între timp, […]

Read More

Grija Parlamentului pentru odihna noastră

Am citit, cu imensă satisfacție, că Parlamentul nostru are în dezbatere un proiect pentru adăugarea a încă trei zile libere. Deci, pe lîngă cele fără muncă datate la Crăciun, Revelion, Paști, Rusalii, Sf. Andrei,  Adormirea Maicii Domnului, 8 Martie, Ziua Națională, Zilele de vot, este vorba să ne mai odihnim încă de trei ori. Era […]

Read More

Teatrul ca lume: Regizori atipici (I)

teatrul ca lume

Teatrul românesc a cunoscut destui indivizi bizari. Mai ales din rîndul actorilor. Regizorii, se presupunea, musai să fi fost echilibrați, serioși, prestanți și aplecați, cu imaginație, asupra textului. Ei nu puteau veni nepregătiți la repetiții. Nu aveau voie să facă mizanscena cum s-o nimeri. Trebuia să se impună în fața colectivului și a criticii. Cu […]

Read More

Din jurnalul unui om (de teatru)

Mulți dintre cunoscuții mei sunt scuzați la modul „las-o/lasă-l, acum e supărat, divorțează!”.             Ca un performer al despărțirilor legale, aduc în opoziție un citat din Eric G. Wilson: „Nefericirea ne face creativi!”. L-am verificat: e corect (cînd divorțul este egal cu nefericirea; căci sunt și oameni pentru care ruperea unei relații este o binecuvîntare, […]

Read More

Referat: Teatralitatea scrierilor epice beckettiene (de drd. Ștefan Roman)

beckett

Începem prin a ne exprima plăcuta uimire de-a fi, în aceeași perioadă, și într-o altă comisie care discută o teză doctorală despre Beckett! Ceea ce înseamnă că autorul atrage, și-n mileniul trei, tinerii oameni de teatru. Tema-i temerară și fiindcă-i vorba de un autor dificil, și fiindcă sunt discutate scrierile epice, nu cele dramatice; deși, […]

Read More

Dialog imaginar cu un vechi prieten

rata gagniuc

-          Dragă Noni, amicul nostru Mișu a publicat o schiță cu un ins iubitor de rațe. –          Și? –          Cred că era o aluzie la tine… –          De ce? Din cauza fabulațiilor tale? Eu nu mănînc rață! –          Nici el nu zicea că mănînci… –          Terminați cu grosolăniile! Nu-mi plac rațele: odată însă, recunosc, am […]

Read More