-
Dintr-o istorie anecdotică a teatrului românesc
1976. Sunt invitat la Sibiu, să văd o premieră cu o piesă contemporană românească, scrisă de Eugen Onu. După spectacol, o masă dată de autor, în teatru. Cîteva alocuțiuni festive, în nota vremii, apoi discuții, pe grupuri, ca de-obicei. Închinînd o cupă de șampanie, autorul mulțumește teatrului fiindcă i-a introdus piesa în repertoriu. Bine…
-
Să ne-amintim de Lupu Buznea
Din istoria subiectiv/anecdotică a teatrului românesc Anii 1965-1995. Actorul din titlu nu exte foarte cunoscut; exceptîndu-i pe ploieșteni și pe amicii lui Sebi Ștefănescu, puțină lume a auzit de el. Deși era dintr-o familie oarecum celebră: tatăl său fusese un mare traducător; fratele și sora – actori la Nottara. El a slujit instituția teatrală prahoveană,…
-
Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin
Din istoria subiectivă & anecdotică a teatrului românesc Deceniul opt. L-am cunoscut pe Nuni Anestin, destul de bine. Încă din Institut. Era un actor bun și un caricaturist de excepție. Ne întîlneam des și prin cîrciumi. Avea o figură greu de uitat: o față dezabuzată, plină de cicatrici, care-l recomanda pentru roluri negative. Era un…
-
File dintr-o istorie anecdotică a teatrului românesc
(flash-uri nearanjate cronologic, axiologic, ori afectiv) 1973 – L-am cunoscut, la Restaurantul Casei Scriitorilor din București, pe marele om de teatru Carandino. A făcut publicistică de clasă, a tradus piese importante, a scris vreo patru cărți de valoare, una din ele – De la Electra, la Dama cu camelii – fiind memorabilă; adevărat manual de actorie…