-
Dialog cu un cutremurolog
Țara noastră colcăie de indivizi sperioși: pentru aceștia, un cutremur este mană cerească – au, iarăși, cu ce să-și umple timpul și să-și arate vitejia („am supraviețuit cu demnitate!!!”)…Dacă n-ar fi cutremurele și inundațiile, nunțile și înmormîntările, botezurile și onomasticile, jumătate din populație ar avea senzația cumplită că este nefolositoare. După cele două-trei zguduiri…
-
Cum m-am reapucat de băut și fumat
Dintr-o istorie subiectiv/anecdotică a teatrului românesc. Povestea e reală. Am mai vorbit, de-a lungul anilor, de-un așa zis regizor care avea toate defectele posibile și care, în ciuda acestor anomalii, a condus un teatru timp de …19 ani. L-am cunoscut prin anii 70 …și: eram june și aveam o iubită în acel oraș. De aceea,…
-
DECRETUL 400
Directorul teatrului dintr-un oraş mic, un oarecare Vancea, analfabet & obedient în faţa Puterii , tocmai primise un ordin de la C.C. al P.C.R. şi tremura de dorinţa de-a-l împărtăşi liderului sindical. Acesta din urmă, repeta o piesă inutilă despre Vlad Ţepeş, în sala de lectură a teatrului. Bă tovarăşe, vino dracu’ puţin! Sindicatul făcea…
-
De-ale televiziunii
Cred că s-a consumat cam multă energie cu cazul Voiculescu: România are și probleme mai grave. Plus că din zece ani, va face doar trei. Asta-i viața: ceea ce spuneam eu mai demult, jumate-n glumă, iată că devine… trei-sferturi în serios – nu vreau funcții de conducere, fiindcă majoritatea carierelor politice sfîrșesc în pușcărie. Mai…
-
Dialog imaginar cu un vechi prieten
– Dragă Noni, amicul nostru Mișu a publicat o schiță cu un ins iubitor de rațe. – Și? – Cred că era o aluzie la tine… – De ce? Din cauza fabulațiilor tale? Eu nu mănînc rață! – Nici el nu zicea că mănînci… – Terminați cu grosolăniile! Nu-mi plac rațele: odată însă, recunosc, am…
-
Din nou, despre mica publicitate
M-apucă rîsul cînd văd, azi, paginile de mică publicitate ale ziarelor, și încerc să le compar cu cele de dinainte de 89: de fapt, comparația e imposibilă! Țin minte că a murit, prin 1980, un actor care devenise prieten de familie și l-a care țineam mult atît eu, cît și soția mea de-atunci. Era normal…
-
De-ale televiziunii
Într-o reclamă, difuzată des pe posturile tv, se vorbește despre tusea productivă. S-ar deduce că există și una ne-productivă. De-acum, de cîte ori tușesc, încerc să depistez…de care e a mea. Privitul la tv, cîteodată, dăunează grav sănătății!… * Urmărind emisiunea Profesioniștii, remarc că Eugenia Vodă vorbește cu Radu Afrim la persoana a doua, plural.…
-
Depresii de călătorie: Anglia în fărîme
Am mai fost în Londra, acum doi ani, pe fugă: n-am reținut, vag, decît Turnul Londrei, Big Ben-ul, Ochiul Londrei, Palatul Buckingam, Scotland Yard-ul și multe drumuri cu metroul, epuizante, cu urcat și coborît mii de scări; cu inscripții utile pe trotuar, scrise trainic, cu vopsea, „look left” și „look right” (pentru cei care circulă…
-
De la Iași, la Galați, fără tren, fără microbuz, și fără minte…
Sfaturi pentru navetiștii ghinioniști: În primul rînd, vă reamintesc că am împlinit, fără succes și fără tam-tam mediatic, cam 41 de anișori de navetă: ei și? Nu interesează pe nimeni, teoretic. Dar practic…Nu se știe cum ajungi și te lovești de caz, vorba marxistului… Bref: într-o marți trebuia să ajung în Galați, pînă-n ora 16.…