Adresa de e-mail:

contact@bogdanulmu.eu

Tag Archives: despre

Din nou, despre mica publicitate

M-apucă rîsul cînd văd, azi, paginile de mică publicitate ale ziarelor, și încerc să le compar cu cele de dinainte de 89: de fapt, comparația e imposibilă! Țin minte că a murit, prin 1980, un actor care devenise prieten de familie și l-a care țineam mult atît eu, cît și soția mea de-atunci. Era normal […]

Read More

Jurnal de (gastronom) ludic

Revin asupra antologiei Ioanei Pârvulescu Intelectuali la cratiță. Revin fiindcă e o lectură care m-a fascinat și ca intelectual, și ca gastronom. Sunt atîția creatori prestigioși adunați între coperțile volumului încît, așa cum realizați, opul citat nu poate  vorbi numai de bucătărie…Iar o lectură profitabilă, nu înseamnă, neapărat, una aprobativă!             Neagu Djuvara, spre exemplu, […]

Read More

Dubai, poveste color cu reflexe alb/negru (II)

           Nicăieri, poate,  kitschul nu este mai prezent ca-n Arabia. Dar nici nu stai relaxat, privindu-l: dacă, totuși, cutare obiect e …la marginea artei? Margine, dar și artă. Mergînd prin bazar și prin centrul vechi, prin malluri și magazine de așa-zis artizanat, vezi, printre miile de fleacuri, cîte o capodoperă: aramă, […]

Read More

Pippo Delbono: Un artist care și-a „pierdut” numele…

            … Observă George Banu în prefața cărții Teatrul meu a lui Pippo Delbono (concepția cărții – Myriam Bloedė și Claudia Palazzolo). Regizorul italian rămîne Pippo, spre deosebire de marele Will, care rămîne Shakespeare. Născut în 1959 în Italia, artistul a debutat în 1987 cu Vremea asasinilor, montare despre care criticii […]

Read More

Florin Faifer, un teatrolog modern, de modă veche

Se zice că profesorul FF ar fi împlinit o vîrstă respectabilă. Se poate. Studenții (mai precis junele) mă întrebau mereu cîți ani are: cînd le răspundeam, ziceau că nu se poate. Și nu greșeau. Rar un om atît de tînăr, la o vîrstă la care alții cred c-au terminat socotelile cu activitatea. Rar un altoi […]

Post Tagged with, ,
Read More

Cand scriitorii jucau fotbal

… Îmi amintesc destul de bine de acel meci. Eram la Onești cu un spectacol de-al meu (Crăiasa fără cusur,după Călinescu, lăudat teribil în România literară) făcut pe scena teatrului de animație din Bacău. Pe vremea aia eram tînăr & suplu, crede-mă! Și jucam fotbal destul de bine. Sigur, R.C.Cristea și I.B.Lefter jucau mai bine, […]

Read More

Dialog neconvențional cu Andrei Șerban (VI)

Vorbeam de Caragiale… –          Cum spuneam, e imposibil de realizat cu actori americani – nu-nțeleg majoritatea replicilor dramaturgului. Lumea de-aici nu poate deveni lumea de-acolo, deși minciuna, ipocrizia, alegerile sunt cam aceleași. Dar limbajul este netraductibil!… –          Dar în România? –          Da, am lucrat Caragiale vara asta (2012,n.n.) la Mogoșoaia, în cadrul Academiei itinerante susținută […]

Read More

De-ale televiziunii…

            Am fost foarte mîhnit cînd am aflat că în platoul unui post tv central, moderatoarea a luat bătaie de la invitați. Am fost mîhnit nu pentru că m-ar surprinde situația (ce mai surprinde, azi, la televiziunile naționale?!), nici fiindcă aș compătimi-o (cum îți poate fi milă de o gazdă tv […]

Read More

Ce-am mai văzut/înghițit în sec/mîncat, prin Paris…

 …Cum știți, o masă-n Orașul-Lumină costă între …3 și 300 de euro. Eu m-am plasat, lucid, suferind, dar realist, înspre limita inferioară. Mare caznă pentru un gourmet să nu-și poată satisface toate poftele, într-o capitală a rafinețurilor ! (inclusiv, gastronomice). Țin minte că Horia Lovinescu, mare dramaturg și director de teatru, a refuzat de mai […]

Read More