Spiridon- personaj din O NOAPTE FURTUNOASĂ(1879)de I.L.Caragiale.
E eroul un amărât oarecare? Un Puck? Un Arlechin? Un”idioțit de idioți?”Un Mercur al amorezilor? Un Malec? Un viclean? Un viitor Chiriac? Un viitor Titircă? Un milog? Un sadic? Un adolscent naiv? Un bătrân vicios? O victimă? Un călău? Un erotoman? Un cast? Un arghirofil? Un exploatat? Un…
Insolvabile dileme. Numai genile știu să pună în dificultate exegeții-literari & scenici, să-i aducă în pragul fericirii fmere a certitudinii, ori al disperării dubiului. După multele fațete posibile, privite la începutul fișei, din multe unghiuri, nu putem trage decât o concluzie constructivă:S. e un personaj mult mai important în economia presei(și a spectacolului)decât s-a crezut până acum trei sau patru decenii. Nu complice cu nimeni, nu subordonat nimănui, de fapt; e un mercenar scump(?)plătit, al tuturor, al ternativ.O”unealtă”capabilă, oricând, să șantajeze. Sau să trădeze.
Inutil căuta, la prmiera absolută, marea Aristizza, acel ”phisique de l’emploi”al personajului.N-avea cum să-l depisteze, oricât de tare i-ar fi garantat tatăl artistei, actorul C.Demetriade, că are – element fundamental în epocă – „părul vâlvoi”.S.e mai mult decât o perucă.E de o complexitate incredibilă, demonstrată în timp(mai ales în decenile 7-8-9 ale secolului XX).
Pe lângă cel rememorate mai devreme, aș vrea să n oprim și asupra portretului imaginat de un scriitor care, altminteri, nu a dovedit preocupări pentru dramaturgie: ”…Mereu nemulțumit de o vârstă pe care nu și-o dorește, Spiridon are pe trupul său firav un cap de bătrân înrăit și prematur ticăloșit”.Est fraza pe care am păstrat-o în memorie atunci când am ales interpretul în montarea sibiană. Cât privește ritmul mersului său, mi-am amintit de servitorul lui Oblomov-care mima nefericirea, nu o trăia. Ulterior, în varianta de pe scena Teatrului”V.I.Popa”(ralizată după 18 ani), prima acțiune a băiatului dovdea o precauție; el muta cu un metru mai sus obiectul terifiant(Sf.Niculaie), într-un cui la care pirpiriul Titircă nu mai putea ajunge…
Fragment din volumul „Mic dicționar de personaje din teatrul românesc & universal” de Bogdan Ulmu (Editura Timpul, Iași, 2002).
