5. Cum de am timp să scriu? Mulți mă întreabă!
Păi o fac de …vai!, 43 de ani. Și-ntre montări, și-ntre orele de curs, și-ntre vizite profesionale în alte orașe, sau jurii, și-ntre șprițuri și meniuri căutate cu sîrg, scriu.
Apoi, tre să mărturisesc că scriu foarte ușor. Dacă noaptea sunt sculat din somn și pus să scriu, în 5 minute o fac bine. Cu regia e mai greu. De scris, scriu și-n tren; spectacole însă nu pot face în microbuz…
Este o voluptate a scrisului și una a regiei: le-am încercat pe ambele, cu regretul că am obosit, și mi-e mai ușor să scriu acasă, decît să montez la Bacău – spre exemplu. În 1988 am montat opt spectacole; nu mai am răbdare. Nu mai am salariul mic. Nu mai am vreme de alergat. Pentru scris, se găsește mai ușor…
6. O întrebare delicată: nu știu dacă-i determin pe studenți să intre-n librării. Eu, ca și Borges (de care studenții mei, probabil, n-au auzit) concep Paradisul ca pe o Bibliotecă. Ei, ca pe o …Discotecă.
De altfel, mă mîhnea să constat că nu știau cine-s cei trei mari actori români – Birlic, Botta, George Constantin. Dar nu știu nici cine-i Gina Patrichi, Poldi Bălănuță, Vali Seciu…Noroc că Dinică și Iordache au cîntat melodii de pahar la Șarpele roșu, că altfel nici pe ei nu i-ar fi depistat…
7. Cu orice trupă nouă, lucrez cu teamă. Pînă ne cunoaștem, mi-e greu să fiu relaxat. Apoi, dacă simt că eu și ei comunicăm, treaba merge unsă: umorul meu, spiritul ludic, pofta de viață, pedagogia îi cucerește…
Dar am avut și trupe ostile: la păpuși, doar una, în 1980; la dramatic, două – în 1988 și 2000. E cumplit să te trezești acuzat, în ședințe penibile, din motive de stupizenii actoricești. La Brăila, am pierdut fiindcă nimeni nu accepta că pot fi îndrăgostit de o femeie măritată, rîvnită de toți (eu însumi fiind însurat!). La Naționalul din Iași, am clacat deoarece hotărîsem să nu mai fiu prieten cu nimeni, pentru a nu fi băgat în intrigi cabotine, sectante. Nu a ținut.
La fel, la Naționalul clujean am fost discreditat fiindcă am refuzat să semnez pe protestul care cerea demiterea marelui actor Dorel Vișan, din postul de director. Și fiindcă am montat, ultima oară, textul unui autor indezirabil – pentru actori.
Mda…
( va urma)
