Umor
O seară minunată, la Doineasa!…
Într-o vară, eram trist. Așa că m-am dus cu băiatul la munte, în Maramu, să ne-nveselim. Ne invitase discipolul meu Akebono – da, da, cel care a slăbit la televizor 102 kg., într-o emisiune de Trofin și Uscat, de pe Antena 1 (acum are, iar, 204 kg.).
Ne-am simțit bine acolo, în Sălsigul de jos: Ake avea palincă, o soră drăguță, o vecină bețivă și cîteva sute de iepuri. Ne îmbia să luăm cu noi, la plecare, măcar fo cincizeci; dar nu ne-a lăsat șoferul autocarului să punem la bagaje cei șaptezecișicinci de urechiați, zicînd că la Cluj vor ajunge cel puțin o sută. Fiindcă de la Cluj, plecam la Doineasa, la alt prieten, care ne invitase tot ca să ne relaxăm.
La Sălsig, recunosc, ne-am relaxat – minus scenele cu iepuri care ni se suiau noaptea-n pat, în scopuri neclare. Nu-i nimic, ne-am zis, la Doineasa va fi și mai relaxant.
A fost, dacă exceptăm drumul coșmaresc și faptul că-n casa bătrînească a lui Mihnea Găvășgia, gazda, vestit scriitor al Banatului, în cele trei camere eram invitați cincisprezece oameni. Jumate au dormit pe podea, spre bucuria gîndacilor care aveau acum ocazia să traverseze fețe noi. N-aveam perne, dar ce mai conta! WC-ul era-n curte, cam departe, dar nu ne-mpiedicăm de-un ciot, vorba poetului…Cînd vorbea Găvășgia (de fapt, răcnea), vecinii duceau repede copiii în case, să nu-și strice vocabularul.
Prima (și ultima!) seară a fost minunată! Inubliabilă! Cu personaje delicioase și întîmplări inedite. Gagu s-a dus la WC și l-a înclinat spre stînga. A țipat că moare. N-a murit (din păcate).
La-nceput, a vorbit nea Ion Bilion, om masiv, ex-minier, care a-nceput să recite o odă munților. Toată lumea a fost încîntată, gîndindu-se că Miron Cozma, Luceafărul huilei, a avut antemergători. Apoi, nea Ion, uitîndu-se cu dispreț la amicul nostru Gagu, a urlat: „ Bă, voi sunteți bărbați? Eu, în tinerețe, cînd dădeam cu mătărînga-n brazi, cădeau veverițe!”. Ne-am uitat toți, în ambele direcții: afirmația rămînea neconvingătoare…
Gagu s – a dus iar la WC și l-a înclinat spre dreapta. Apoi, jignit, comandorul de marină a aruncat cu o chiflă-n sus: a căzut un con de brad, taman în farfuria soției lui Găvășgia. Doamna s- a ridicat, demnă (este nemțoaică, deh!) și a anunțat că pleacă la Bonn să caute osemintele străbunilor. Mihnea, mîhnit, a aruncat farfuria de ciorbă, ocazie cu care am constatat toți că avea în ea…rachiu.
Gagu era pus pe fapte mari: s-a dus la WC și l-a înclinat spre față. Apoi, s-a așezat lîngă fata lui nea Ion Bilion, Marița, și a-nceput să o întrebe, periodic: „Marițo, îmi dai și mie fofoloancă?”. Nurlia (cam de 48 de cotolani) se fasolea:„ Nu știu, Gagule, dacă-mi dă voie tata!”. După ce a pus degeaba ,a treia oară, întrebarea, Gagu i-a cerut părintelui fomeii permisiunea de-a se afla într-o palpabilă intimitate cu distinsa matracucă. Nea Ion, care tocmai povestea că are un sfert de munte, cu acte, și-l dă cu numai 40.000 de euro, a răcnit, spontan:„Unde-a folosit-o tot satul, poți s-o întrebuințezi și tu!”. Aici am vrut să-mi trimit copilul la culcare, și am constatat că, înțelept, plecase demult.
Gagu s-a dus la WC și l-a înclinat spre spate, dărîmîndu-l….