Un an greu, ca leul ce vine, ce mai!…

Ilustrație pentru „Un an greu, ca leul ce vine, ce mai!…”, text de Bogdan Ulmu: monede și bancnote vechi lângă un portofel gol

Io nu ştiu ce să mai zic, bre! Nu termini cu un necaz, şi-ţi intră altul pe uşă!

Par egzampl, nu se lămuri nimic cu cei trei ziarişti mioritici popriţi prin Irak; ba că vin mintenaş, acasă, ba că sunt nişte naivi manipulaţi din Bucureşti, ba că…ba că…

Io nu ştiu ce să mai zic : vreau să-i văd , în fine, pe gazetari acasă. Ce-o fi aşa greu, tată?!

După ce Diaconescu ne-a chemat, anapoda, în inspiraţie schizoidă, în miez de noapte, la aeroport; după ce s-a spus că-s în mîna aliaţilor şi vor fi îmbarcaţi pe un avion cu destinaţia Bucale; după ce s-a zis că nişte arabi dubioşi făcură miş-maşuri cu ei, ei bine, după ce o lume îi arată, seral, pe micul ecran, înalta comisie condusă de Popeye tot nu zice nimic clar. Hm…

Cică nu e normal să previi duşmanul. Sanchi!

Io cred că-s depăşiţi toţi, ori băgaţi în rahat toţi, şi nu ştiu cum s-o scoată la capăt, fără să scandalizeze lumea întreagă…

Benzina, es timp, se scumpeşte încet, des şi sigur. Suntem singura naţie vag-civilizată din lume, care nu ştim decît să scumpim! Huooo!!!

În lume mai şi scade barilul naibii: la noi, nu şi nu, DOAR creşte, întunericitul! Ptiu!

Şi fiindcă tot vorovirăm de spurcaţi : ce ziceţi de Bivolaru, guru’ lu’ Peşte, care acu’ cere azil politic în Suedia! Silă mi-e!

Or fi pe-acolo derivaţi sexual cu duiumul, dar ce motiv plauzibil poa’ s-aibă un psihopat care punea fătuce nevinovate şi flăcăi curaţi, să facă toate scîrboşeniile posibile?!

Dar, mai întîi, întreb şi io, ca naivul : cum mămicuţa Necuratului reuşu libidinosu’ s-o-ntindă pînă-n ţările nordice, cînd el avea, SIGUR, consemn la frontieră?!

Ciudat!

Să fie infiltraţi membri MISA şi-n organele vamale?!

Nu ar fi pentru prima oară, teteo!…

Ştiţi cum e cu Bivolaru? Cum e şi cu magraonii plini de mangoţi : io tre’ să dau impozit pe venitul global, ei nu ; io nu pot pleca pîn’ la Cernăuţi fără viză, Grig da; eu sufăr că-s mediocru, adicătelea, am loc de muncă şi sunt pedepsit să rămîn în România: căpşunarii zic că aici mor de foame, deci vor deveni, în 5-6 ani, cetăţeni spanioli ş.a.m.d.

Deşi, după ce a părură cîntece antiromâneşti pe-acolo, pesemne e de meditat dacă e bine să cîştigi 100 de euro în plus, cu sughiţuri…

Cît priveşte trecerea Papei spre cele liniştite, MARE PIERDERE! Plecă cel mai conciliant şi anticomunist Înalt Prelat Catolic, cel care a avut toleranţă şi modernitate, care a cucerit dragostea ortodoxilor şi a mozaicilor, mă rog…

Altfel, ca transmisii tv, jos pălăria! Tembeliziunile noastre îşi făcură datoria cu vîrf şi îndesat.

Pe bună dreptate : indiferent cărei confesiuni aparţii, nu poţi inora importanţa Suveranului Pontif în istoria secolului ce trecu.

Rău e, însă, că inevitabilul se produse şi Sanctitatea Sa alese o lume mai bună…Păcat!

Am mai fi a vut şi noi nevoie de El.

În schimb, e clar că nimeni n-are nevoie de Dan Ioan Popescu, şeful PSD pe Capitală.

După ce s-a anunţat că va demisiona, buzatul a zis că nu, nu e de acord, fiindcă, în fond, nici Geoană, nici Sorin Oprescu nu făcură o brînză mai mare în anii ce trecură, sîc!

Deci, care e morala : ce dacă eşti prost? Nu oi fi taman tu primul!

Ergo, cum nu căzură ăi de dinainte, n-are sens să cazi nici tu, micimanule! Tanda pe Manda, nu?!

Mda…

Cît priveşte Premiile UNITER…nu ştiu, parcă le-ar trebui ceva revigorator. Ori să nu mai prezinte Caramitru ; ori să fie şi alţi clienţi ai casei, la decernări; ori să fie o proporţie corectă între artiştii români şi mi norităţi…

Cert e că ultima ediţie nu a mai interesat, aproape deloc, lumea artistică, deoarece era , vai , previzibilă!

Altfel, viaţa merge înainte, sportul la fel, politica şi arta nu stau nici ele pe loc, iar problema mielului de Paşte, care să nu latre, ocupă destul, zilele astea, viaţa mioriticilor.

Care vor să se asigure că mielul nu a muşcat poştaşul, iar banul nu adevenit, cu adevărat, GREU!…

Pe curînd, boieri & giupînese!…Colţul ierbii ne face cu ochiul, pîrdalnicul!

Ce ne costă să-i răspundem?!…

Text din arhiva Bogdan Ulmu, publicat așa cum l-a scris, cu ortografia lui („î” din „i”).