Noaptea generalilor(A.Litvak,67)e deja cinematecă,antologie,muzeu sau cum oţi vrea să îi ziceţi!Dar nu numai din motive de O’Toole,să fim înţeleşi!
Are subiectul excelent, sunt filmările de maestru şi e întreaga distribuţie minunată! (O.Sharif,T.Courteny,Donald Pleasence,Joanna Pettet ş.c.).
De ce nu te plictiseşti de unele filme niciodată?!De-aia,că-s FILME,tată!
¤¤¤
Necredinciosa ta soţie(H.Zieff,’84)e un remake de geniu, pe care,caraghios cum mă ştiu,nu ostenesc să-l preamăresc!Fiindcă Dudley Moore nu mai există şi ceilalţi doi parteneri din film ,Nasstasia Kinski şi Armand Assante nici nu se văd,pe lîngă marele dispărut!
Dar cîte secvenţe uluitoare nu are acest extraordinar lanţ de qui-pro-quo-uri şi farse,de gaguri şi ingeniozităţi detectivistice! De mari pagini muzicale(cîntate cu ură sau sarcasm)şi „gratuite„ scorniri de soţ( aparent) înşelat!
Am mai vorbit, tot aici, despre duelul pe …dansurile maghiare ale lui Brahms ; dar ce minunate-s scenele cu măşti! Sau căutarea unei sticle de cola,într-o casă pline de cu totul alte recipiente!Interesant concertul din vis, în care dirijorul grăbeşte ritmul lucrării muzicale ,pentru a-l chinui pe violonistul „priapic”! Ce isteţ contrapunct – aşteptarea inutilă a detecti -vului, pe holul Filarmonicii!Ce inteligent intră camerele de luat vederi(cele din holuri!),în story!Şi ce frumos cade, în final,Moore,cînd află că s-a agitat(comportat) ca un diavol, pen -tru un …înger de soţie!
Morala de la filmul anterior, rămîne valabilă şi aici, chiar dacă despre Soţia ta necredincioasă nu s-a vorbit, în filmologie, nici măcar 5% din cît s-a lăudat filmul lui Litvak…Dar, vorba lui Berlioz : în meseria noastră, pe lîngă norocul de-a avea har,musai să ai şi harul de-a avea noroc!
¤¤¤
Roman Polanski a primit Palme d’Or ,la a 55-a ediţia a Cannes-ului.Era şi timpul.N-am văzut Pianistul,pelicula premiată ; dar numele şi cariera cineastului meritau,oricum, recenta sa încununare.Punct.
¤¤¤
Verdictul nu mai e valabil pentru mult citatul Tăcerea mieilor(J.Demme,91).Din psihopatul genial Hannibal Lecter,în doar 11 ani,a rămas …botniţa!Şi fragilitatea acroşantă a (aici) superbei Jodie Foster.
Afişul filmului (deja celebru!),prezintă o figură de tînără femeie, pe care s-a aşezat un fluture.Efemerida nu mai e neliniştitoare,în 2002!
Din păcate…
¤¤¤
Şi Dumnezeu a creat femeia(R.Vadim ,56) mă face să mă-ntreb iar :ei şi?Acela-i Dumnezeu?Aia-i femeie?(în sens estetic, nu biblic!).
Cît de orbit a putut fi Vadim de frumuseţea(particulară) a BB-ttei,de s-a lăsat vîrît într-o peliculă mediocră?! Şi i-a mai tras şi pe doi buni actori după el(Trintignant şi Jurgens)!
Dar poate că Vadim nu e, aşa cum ziceau şaizeciştii,un Dumnezeu al ecranului ; iar ocrotitoarea de azi a potăilor,vai!,n-a fost nici ea o Evă a peliculei,izgonită din Rai fiindcă a muşcat din mărul artistic oprit.Păcat!
Să pierzi timpul re-văzînd un film prost, cu renume, e mai rău decît …să aştepţi o actriţă şi să apară, la braţ cu Lis,o ecologistă clefăind sarmale…
¤¤¤
Bodyguard(M.Jackson,92) rămîne o melodie care a… anexat un film!
Partea proastă nu e că Whitney Houston e chiar… proastă(în fond, ea nici nu e actriţă ,ci doar o bună cîntăreaţă!).Neplăcut e că însuşi Kevin( al lui) Kostner se molipseşte şi joacă aici, mai naşpa’ ca oriunde!
Nu e clar dacă talentul se ia.Dar ne cutremură iminenţa întrebării : lipsa de talent…oare…nu cumva…hm…mai ştii?!Ptiu!
¤¤¤
A fi sau a nu fi?(un oarecare A.Johnson,prin 83,făcu o panţarolă cu Mel al nostru, acela camicosu’,de-i mai zice Brooks şi cu ex-lasciva lui soaţă,Bancroft).
Ghiveciul e pasabil, căci are umor, politică,filosemitism,gag, travesti, cîini, spioni, pi -sici,generali nazişti,pederaşti,public de musical,pasaje din Will şi un zbor cu avionul,reuşit!
Nu tot ce se vede e plauzibil – ceea ce n-ar fi un păcat, la o comedie ; dar nu tot ce se vrea comic e de bun-gust( veche problemă a inventivului actor & regizor) ; şi nu orice apel la toleranţă etnică are eficienţă – redundanţa grevînd asupra majorei idei,atît de uzată în filmul mondial.
¤¤¤
Cu mîinile curate(S.Nicolaescu,72) evident, place prostimii şi azi.
Nu mai contează nici că-s comunişti inteligenţi şi legionari bestiali ; că maniheismul face ravagii,da capo al fine;că PCR îl mai pocneşte pe Moldovan,cînd devine violent(căci, după cum se ştie,comuniştii au rămas nişte blajini, pînă-n zilele noastre!).
Dar lumea rîde şi se simte bine, nu doar fiindcă domnul senator cade şi nu-şi şifonează niciodată costumul, nu fiindcă e inteligent şi familist,nu fiindcă are de învăţat de la Ilarion Ciobanu – acest Spinoza al stadioanelor, ci pentru că trec prin cadru oameni de omenie, ar tişti populari,d-ai noştri,cum ar fi Brăila,Dinică,Jeanot,George,Jean,cascadorul Pascu,avo catul Raţă şi mulţi alţii, care ne-au susţinut cu talentul şi şansa ,sub comunism.
Cinste lor,bre!
Bogdan ULMU
2002