Cacialmale profunde & năcazuri superficiale

Ilustrație pentru „Cacialmale profunde & năcazuri superficiale”, text de Bogdan Ulmu: minge de fotbal veche pe un stadion gol

Prima – aia cu meciul. Stăturăm ca proştii o oră să aflăm dacă se joacă ; aflarăm că nu. Se a mînă. Ptiu!

Ce-mi plăcu însă, fu Gigoacă Becali, care de data asta, vorbi chiar ca un lord! Bra va!

Prost însă, la culme, reporterul TV 1 : întreba pe toată lumea în favoarea cui e amînarea. Sic tir! În defavoarea tuturor, na!

Nasol e pentru ăi de plătiră bilet şi nu păstrară cotorul tichetului, că s-ar putea să nu mai intre pe teren…

Of !

Da hai s-o luăm şi altfel : e un stadion serios acela pe care ninge-n prostie şi fo’ sută de mameluci tot dau cu teul peste linii, să se vadă?! Păi ce, iarna (zăpada) e o chestie incredibilă (imposibilă)? Păi ai un meci vital şi nu-l joci, că ninge?! Iar, ptiu!

La cîţi bani iau de pomană ăi de se fac că-s şefi peste fotbal, nu e permis, zău!

Prefecta Manta le a dat şi ea o declaraţie trăznet : cică vrea cîţi mai puţini decedaţi pe listele de vot! Of!

Păi nu e normal, bre, să nu fie NICI un decedat? De ce să ne lăudăm că mizăm pe ăi de dau cotu’, cînd NORMAL e să nu fie decît vivanţi, trecuţi pe liste?!

În fine!…

Sîmbătă seara, pe TV2, văzui un film documentar care-mi trezi un sentiment bifurcat : pe de-o parte, mă unse la inimă, pe de-alta – mă ruşină! Era despre sinistra Elena Ceauşescu, fostă Lenuţa Briceag, vînzătoare de seminţe din gara Petreşti. Nu e plauzibil, ca o analfabetă NOTORIE să ajungă academician, plus al doilea om în stat!

Ce-mi plăcu : o groază din foştii ei ţuţeri – Dumitru Popescu, Nicolae Dragoş, Constan tin Olteanu, arătau cît era de tîmpită.

Da’ de ce abia ACUM, bre?!

Altă chestie naşpa’ : se scumpeşte şi motorina, şi benzina şi gazul şi…aerul!

O îmbulinarăm, fraţi căuzaşi! Cine mai e prost să stea-n trei camere?! O garsonieră pe din două, acesta e viitorul mioriticului treimiist!

Mai rîdeam de sovieticii care foloseau, trei familii, un apartament de trei camere, cu o singură baie, un singur hol şi o singură bucătărie ; vom şi noi sovietici!

De nevoie…

Se vorbeşte, de vreo lună, despre Conu’.

Conu’ Simirad, fireşte. Nimeni nu ştie ce va fi cu el.

Se zice că se pensionează; da’ ce, Oliviu Gherman moţăia la Ambasada din Paris şi după 70 de ani! Nu e co rect!

Plus că tatăl lui Răzvan, în fine, hm, mă rog…

Conu’ moare, dar nu se predă! Am zis-o, na!

Şi antrenorul Belu dădu înapoi Oanei ăia 3.000 de euro amărîţi. Bine că-i avu!

Că io nici întreţinerea pe decembrie n-am cu ce s-o achit!…

Că mie nici un student (actor, dramaturg) nu-mi dă 3.000 de euroi, fiindcă l-am ajutat!

Nenorocită şansă a ghinionului definitiv!…

Hai să trec şi la chestii optimizante : cică salariul minim crescu, în fine ! E acum 3,3 milioane, nu 3,1 ! Ce bine!

Acum urmează să vedem cum îşi completează amărîţii ăia cu 3 milioane restul, pînă la 7 mili oane, cît e minima decenţei unui trai treimiist!…

Altă veste minunată : patronul Tepro – Iaşi cică ar fi al treilea bogătaş al lumii! Ioi!

Da’ nu se simte!

Încă…

Da’ şi cînd s-o simţi, phiii!!!…

Dincolo de glumă : las’ că-i bine să mai fi şi cîte-un bogătan prin ţară! Chiar dacă-i strîns la pun gă, o mie de euroi tot mai scapă printre degete, cînd şi-i numără! …

Şi unde cad? Pe pămînt ro mânesc, muică!

Tot la veşti bune, n-am încotor, musai s-o trec p-aia cu demisia lui Vagin Tudor, care trece Preşedinte de onoare! Frumoasă veste!

Cum ziseră unii politicieni, înţeleaptă decizie!

Numai că io nu cred în nebunii ca re se transformă-n îmţelepţi…

Altfel, sigur că sună mai sim patic şi noua denumire a formaţiunii PPRM, decît PRM!

Plus că vor veni aici şi simpatizanţii cîntăreţului de telenovele , Pepe!

Şi o altă veste INUTIL de bună : se mai vărsară cîteva mii de dosare de la SRI, spre CNSAS.Uraaaa!!!

Deşi n-au nici o relevanţă : sunt ciuntite şi adăugite de oamenii lui Vadim. Dar, ca idee, sigur că nu e rău…

Să-nchei cu o veste teribilă : românii devin din ce în ce mai scunzi!

Noroc că nu mai am mult de trăit – şi nici nu-mi doreşte nimeni asta…

Lungiţi-vă, măcar prin lectură, iubitele mele cititoere şi simpaticii mei lectori! Că cititul LUN GEŞTE!

Ce bine!…

Text din arhiva Bogdan Ulmu, publicat așa cum l-a scris, cu ortografia lui („î” din „i”).