Domne’, io nu ştiu, da’ azi nu mai e respectată valoarea, zău aşa!
Iote, par egzampl, Băse dădu nişte bani ălora de participară la Olimpiadă, şi reieşi, culmea, că dacă ai obţinut locul 4, primeşti mai mult decît dacă ai… medalie de argint! Ptiu!
Mi-aminteşte de bancul cu Ceaşcă, zicînd că e bine să facem timpi mai buni la atletism, şi dacă recordul mondial la 100 m. e 9,01, noi să scoatem 9,02!
Şi fiindcă am pomenit de marea competiţie din marele Zid : să ne lămurim, pentru noi fu o victorie locul 17, ori o înfrîngere? Că părerile-s împărţite.
Io, ca românul, imparţial, zic că fu un rezultat călduţ. Nu rău de tot, da’ nici bun.
A, că putea fi mai rău, sigur că da! Da’ noi tot nu vrem să-nvăţăm din victorii, ci NUMAI din înfrîngeri…mă rog…
Un blestem naţional.
La capitolul nunţi mediatizate, fireşte că mă plictisii, ţaţo, de-a lu’ Măruţă. Păi cine-i Măruţă, bre, să sufoci telemanii cu el o săptămînă? E un băiat care face o emisiune la Pro Tv. Atît!
A, că soţia actuală, Andra, nu cîntă rău, iar e adevărat. Da’ nu-s personalităţi, nici vedete!
Şi să te ţii filmări cu cavalerul de o-n-o are, Moga cel creţ!
Bag mîna-n foc că supozitorul a furat ceva incantaţii din muzica bisericii, şi vom auzi curînd songuri tip Ave Maria, Aleluia, Isaaia dance…
La capitolul înmormîntări, avurăm şi-aici fo două, mai mîşcate : Iosif Constantin Drăgan şi Caiac.
Sigur, nu stau pe acelaşi raft de bibliotecă, dar moartea nu departajează, ia şi din ăi buni şi din ăi răi…
Am zis buni? Păi Drăgan chiar fu o personalitate, nu un Măruţă! Contestat, dar cineva! Istoric, om de afaceri, ambasador (neoficial!) intermitent al României…
Păcat că nici nu s-a răcit bine şi moştenitorii au început scandalul…
Personal, am o teribilă silă faţă de mediocrii care aşteaptă să le moară un părinte ilustru şi să-şi rezolve, astfel, în fine, viaţa.
Îl prefer pe Caiac : ăsta, măcar a tras tare, tată! Fu el interlop, da’ nu a stat la colţ, cu mîna întinsă…
Acu’, sigur, şi cazul lui fu olecuţă cam PREA mediatizat, dar io nu mă pricep la ratting, aşa că , nu mă bag…
După Caiac, urmează, într-o logică simplă, Canoe…
Din păcate, ministrul David a anunţat că mulţi poliţişti şi procurori, care erau pe felie cu de-alde Caiac, o vor îmbulina, fiindcă, ÎN FINE, tre’ linişte-n ţară…
Să dea Domnul! Da’ cu justiţiari de tipul Cristian David, şansele-s palide….Aici trebuie potere de vocaţie, teteo, nu ameţiţi fără specializare, care au ajuns la Interne, fiindcă alte ministere libere nu mai erau…
Că aşa se întîmplă şi cu nişte soldaţi americani împuşcaţi la Mamaia de nişte puşti pe motorete. De ce-or fi tras? Cine le-a dat arme?
Om muri şi om afla.
Dar fiindcă tot am deschis discuţia, vă-ntreb : vi se pare normal ca-n judeţul Constanţa să existe o victimă pe zi ( a armelor)? Mie, nu!
Că nu suntem în Texas, Chicago, ori Sicilia…
Da’ hai să trecem şi la chestii armate mai puţin enervante : spre exemplu, şantierul militar naval din Mangalia a fost cumpărat…de nemţi! Nu e rău : c-ar fi putut să-l ia ruşii…
Acum s-a scos la vînzare fabrica de tunuri Cugir – pe care vor s-o ia cehii, şi uzina de tancuri Făgăraş, pe care o curtează iranienii.
Şi-altă veste bună . Steaua s-a calificat; Vasluiul, idem.
Zilele tropicale nu se încheie odată cu vacanţa, deoarece Piedona a plantat, recent, 18 palmieri, în sectorul 4 al Capitalei, pe care cu onoare îl conduce.
Ambiţionat, Vanghele a comandat cocotieri şi arbori de cafea, pentru sectorul lui.
La Iaşi, lumea e tradiţională, şi rămîne cu copacii seculari, castanii familiari şi plopii fără soţ…
Şi dacă vreţi să ieşiţi din şară, n-o luaţi pe la Nădleg, că e coadă de 5 ore : alegeţi Sculeniul, chiar dacă vreţi în Italia…
Toamnă suportabilă, hai, fuga după gogonele şi stuf, de îmbrăcat mustăriile…
Bogdan ULMU
www.bogdanulmu.eu