Se-ncheie anul ¤ Modernul antimodern Cioran ¤ Plagiatul la români ¤ Manuale le pornografice ¤ Parastasul piesei româneşti ¤ Ioniţă supărăciosu’ ¤ Kant la Plopeni ¤ Vadim – imunitar absolut! ¤ Cum să ieşi dintr-un roman ¤ Bref, LA MULŢI ANI!…
Se-ncheie şi 2004! Dar nu degeaba : străbăturăm, tată, es-timp, sute de reviste!…Cu folos? Nu ştiu.¤ Nici nu vreau. Voiu numai samă să dau viitorimii, despre ce se mai scrie prin periodicele culturale…¤
Ergo :din numărul 10 al APOSTROFULUI clujean se reţin şi acum cîteva titluri. Unul ar fi Reacţii culturale împotriva modernităţii şi modernizării în România, 1900-1940( episodul IV), al reputatului critic & eseist Matei Călinescu. Acum, autorul se opreşte asupra modernismului antimodern al lui Cioran.¤ Carmen Firan semnează poeme; citez dintr-unul din ele:” Sunt aici la marele banchet./ În porţelanuri chinezeşti şi cristaluri boemice/ Ni se servesc cuvinte./ E un clinchet vesel şi un aer petrecăreţ” ş.a.m.d.¤ Dosarul revistei publică de data aceasta un studiu foarte interesant al lui Ion Vianu ,Ce este un tată? Aici se diferenţiază cu argumente, pater, de parens şi se fac aplicaţii la Noe, Kafka şi Oedip.¤ În acelaşi număr, Constantin Cubleşan semnează o intervenţie cu titlu univoc : Profanarea lui Creangă.¤
BUCOVINA LITERARĂ (10-11): Al.Dobrescu continuă importanta & captivanta sa cercetare asupra plagiatului naţional. ¤ Theodor Codreanu ne descrie „nevroza” lui Marin Preda.¤ Actorul Radu Cazan publică un emoţionant interviu cu Ioan Alexandru,realizat la Arad, în 1985. Marele dispărut vorbeşte aici, printre altele, despre suferinţă :””Suferinţa are putere asupra ta să te distrugă sau să te înalţe.Un om care a trecut prin suferinţă şi a întrevăzut ieşirea, ştiind unde să-şi pună suferinţa,acela s-alege cu un mare folos!”.Corect! ¤ Rubrica Autograf ni-l propune, acum, pe excelentul poet Marcel Mureşeanu. Iar Violeta Zonte glosează, cu inspiraţie, pe tema Revizorului lui Gogol.
Ultimul număr al DACIEI LITERARE colcăie de subiecte, care mai de care incitant : Iacob Negruzzi între academician şi învăţător( de Liviu Papuc), Ioanide sau salvarea prin ironie ( Lăcrămioara Popescu), Dintr-o haltă părăsită ( Cassian Maria Spiridon), Mocanorfoze de atelier (Traian Mocanu), Spaţiul cuvîntului ( Stelian Dumistrăcel), Arte-surori (Al. Husar),Pe aripile stilului (Emil Iordache), Amfitrionul cărţilor( Valentin Talpalaru) ş.a.
CUVÎNTUL, numărul pe noiembrie, ne propune mai multe materiale incitante, printre care Anatomia unei mitizări politice nemeritate( o revenire asupra cărţii Cultul lui Ceauşes cu de Anneli Ute Gabanyi) şi Senzaţional! de Ioan Borşan (o atitudine polemică la adresa celor ce cauză senzaţionalul…într-un manual de limba română, acuzîndu-l de pornografie!).
Numărul 9/04 al revistei, rare pe masa noastră, STEAUA, conţine, printre altele, un text plîngăcios/nostalgic al popularului scriitor Viorel Cacoveanu. Textul se intitulează Recviem pentru piesa românească.¤ Citindu-l, afli că singura scenă pe care mai sunt jucaţi autorii noştri de teatru, se situează undeva sus, sus de tot, adicătelea Dincolo, unde e loc pen tru toţi…”Dacă ai bani sau măcar o funcţie publică mărişoară, mai ai o şansă. Altfel, nu-ţi rămîne decît să spui o rugăciune pentru piesa românească”…Brrrr!!!!¤ Afişele teatrelor în să contrazic pesimismul dramaturgului; suntem de acord că e jucat, nedrept de rar, talen tatul Cacoveanu. Dar scenele nu duc lipsă de montări cu texte autohtone! Pînă şi teatrele ma ghiare şi germane din România, joacă autori de-ai noştri! Pînă şi trupele „alternative” mon tează băştinaşi, Viorele tată! ¤ Şi-apoi, ce bani & foncţii au Vişniec, Gârbea, Caraman, Peci ca, Herghelegiu, Cărbunariu, Everac, Iacoban, Mihuleac? ¤ Săraru şi V. Nicolau, da; dar restul…
TOMIS (10/04) : încă o dată, e de remarcat prezentarea grafică a revistei.¤ Apoi, ar ticolele Alinei Spînu despre Vişniec şi…Lucifer ; utilă şi rememorarea Silviei Pop A trecut o lună…¤ Plăcut parfumul de epocă degajat de cartolinele Balcicului – adunate de Valentin Ispas.
Apare, de la o vreme, revista Cultură & Turism. Ro. E realizată de ministerul de resort. ¤ Numărul 8 ( e ultimul primit la redacţie!) se ocupă de judeţul Vaslui. Şi bine face : fiindcă, în ciuda băşcăliilor unor caţavenci, judeţul acesta sărac, în care se mai vorbeşte, pe alocuri, o limbă peizană, este plin de personalităţi, iniţiative, manifestări culturale.¤ Publicaţia punctează bine aspectul. Neuitînd să dedice pagini & imagini şi …viilor( podgoriilor) locale.
Să trecem în ARGEŞ ;numărul pe octombrie se deschide cu un of al celebrului Marin Io niţă, care se lamentează înduioşător :”…Azi îţi zici scriitor, şi asta eşti. Ai, n-ai chemare, te aşezi la un terminal legat de Internet, te joci pe taste şi chiar în aceeaşi clipă te poţi face cunoscut şi la Caracal şi la Urlaţi şi la Honolulu sau în Triunghiul Bermudelor. Iar dacă te interesează suportul de hîrtie, bani să ai, în rest nici o problemă, dai comanda în editură ca la cooperaţia meşteşugărească unde se lucrează cu marfa şi după gusturile clientului, cu taxă de urgenţă dai manuscrisul luni , vineri ai cartea în mînă!”…¤ Să înţelegem că Marin e şucărit, teteo, că nu mai e cenzură şi că adicătelea, de ce apar cărţile aşa iute?! Şi de ce dispăru tiparul cu plumb? Unde-i ” renumeraţia „ babană?¤ Categoric, Marin al nostru are calendarul stătut. Ghinionul lui…¤ Dai pagina şi-ţi sare-n ochi alt titlu chisnovat : Simpozion Kant la Plopeni. Ne-am procopsitără, ţaţo! Plopeniului, tichie de Kant îi mai lip sea!…¤ În rest, mensualul e la fel de serios precum îl ştim dintotdeauna :continuă amintirile lui Bălăceanu-Stolnici, apare un excelent cvasi/pamflet de Theodor Codreanu ( Marin Preda şi cinismul politic comunist), precum şi memorialul impresionant Experimentul Piteşti – reeducare prin tortură. ¤ Cronici binevenite şi prezentări de roman ale talentaţilor M. Batog-Bujeniţă şi Corin Bianu.¤ Tulburător articolul Neagoe Basarab, principe isihast al arhim. Iuvenalie Ionaşcu. ¤
Revista 22, numărul 768, redemonstrează, cu documente zdrobitoare, că Vadim Tudor a fost, este şi (probabil) va fi, un turnător, canalie ,jigodie şi …(completaţi dvs.).¤ Nu e o noutate. Nedumerirea ţine de calitatea sa, permanentă, de candidat la preşedenţia României! ¤ Cînd unii candidaţi la primăria din Ţăndărei sunt scoşi de pe listă, pe motive de dosar dubios, tot nu-nţelegem cum unul care e plin de bube-n cap, precum tribunul, are voie să candideze la orice, să ocupe orice (funcţie), să primească o subvenţie, recent, chiar de la Consiliul Cinematografiei(sic!!!!) şi să nu plătească nici o cheltuială de judecată, la cele 400 de procese care sunt, permanent, pe rol – ultimul, cu Adrian Năstase. ¤ Unde-i logica?
ECHINOX (3-6) face o trecere-n revistă a tuturor importantelor publicaţii culturale ale României. Indiferent cît de „partizană” e panoramarea, ideea merită salutată…
Revista SEMNE (condusă de Paulina Popa, ne oferă,în ultimul ei număr, un grupaj ins pirat, dedicat Cercului literar de la Sibiu.¤ Bine articulat e şi interviul Paulinei Popa cu Ga briel Dimisianu.
De salutat şi triplul număr (6-7-8/04) al publicaţiei românilor din Banatul sîrbesc, LU MINA, care apare la Pancevo.¤ Semnează : Ioan Baba, Marius Tupan, Pavel Gătăianţu, Ion Deaconescu, Mărioara Baba, Leo Butnaru, Shaul Carmel,Viorel Roman, Pero Zubac ş.a.
Numărul 8-9 al POESIS-ului propune : poeme de Cezar Ivănescu şi Cassian Maria Spi ridon ( versiunea engleză), jurnalul lui N.Catanoy ( ca întotdeauna, spiritual; de citat din el : ”Mai toţi protagoniştii romanelor nu au decît o singură dorinţă – de-a ieşi din cleştele tur nului de fildeş în care au fost izolaţi. Dificultatea=aceea de-a găsi poarta de ieşire. Ras colnikov să iasă din obsesia suicidului,Ulise- din braţele Calypsei, Laura- din alchimia lui Petrarca, Orgon – de sub masă ,Don Quijote –să sară de pe cal, Dorian Gray – să iasă din Oglindă, Nathan – din blocada înţelepciunii),poeme de Lucian Vasiliu, Radu Cârneci ş.a.
Din MOZAICUL(8-9), reţinem pagina dedicată Avarului, pe scena craioveană.
Altfel, ne oprim aici cu uratul, fiindcă la cumpăna dintre ani, nu e mumos, mamaie, să te iei de colegi – fie ei scriitori, ori personaje. ¤ LA MULŢI ANI! – din partea trioului Efimiţa, Safta şi
CONU’ LEONIDA, faţă cu 2005…