„Revuista” revistelor
Români americani, suedezi de Petroşani şi moldoveni ruşi
Din CONTEMPORANUL, numărul pe octombrie, reţinem o notă care ne umple de mîndrie, deşi nu pe toţi : „Pe 4 decembrie 2003 , cu Benvenuto Cellini, Andrei Şerban va debuta ca regizor la opera Metropolitan din New-York ; este primul român care regizează în această celebră instituţie!”. ¤ Oare ce o zice românul Dinu Săraru, cel care a decretat că Şerban e un nimeni, deci inferior marelui regizor de teatru… Dan Piţa?! …¤ Să salutăm şi o nouă revistă, numită FRACTURI, cu un director chisnovat – Marius Ianuş, şi cu un naş (aşa scrie în dreapta frontispiciului!) valoros – Petru Cimpoeşu. Succes, vînt din pupa, să nu stea glaja, pă pegaşi, longevitate maximă etc.! ¤ Din ECHINOX, numărul triplu pe anul curent, ar fi de reţinut totul. Începînd cu originala prezentare grafică şi încheind cu paginile în limba lui Goethe. Clujenii au publicul lor şi nu-şi doresc un altul, extins. Bravo,elitarilor! ¤ Vorbim iarăşi despre ECART, suplimentul de cultură al cotidianului Economistul. Coordonatorul său, Mihai Milca, merită în continuare felicitat pentru că adună în jurul ziarului oameni de cultură valoroşi, vechi şi noi, de formaţii diferite, dar, indiscutabil, care au ce ( & cum) spune . În numărul 250 al publicaţiei, cîteva pagini sunt dedicate Papei Ioan Paul al II-lea. Bună & pioasă idee! ¤Vorbim pentru prima oară aici despre o publicaţie interesantă, LITERATURA ŞI ARTA, care apare la Chişinău. Din numărul 42/03, chiar de pe prima pagină, cităm :”Ambasadoarea SUA în RM, Pamela Hyde, menţionase nedumerită, înainte de-a-şi lua rămas bun de la Voronin : nu-nţeleg de ce unii numesc limba vorbită de majoritate moldovenească, în timp ce toată lumea ştie că e limba română. Există, desigur, unele diferenţe de stil între Bucureşti şi Chişinău, dar ele există şi între Londra, New-York şi Sydney. Şi totuşi, noi toţi vorbim engleza!”( am citat din articolul lui Nicolae Dabija Limba moldovenească – o limbă inexistentă ). ¤ În continuarea ideii de mai sus, pe aceeaşi pagină găsim o anecdotă care taaareeeee ne mai unge la inimă! O cităm şi pe-asta, deoarece revista de dincolo de Prut nu circulă aici cum am vrea noi şi cum am merita ei :” Voronin, aflîndu-se-n turneu electoral la Soroca, o vizitează pe cea mai renumită ghicitoare din părţile locului. O întreabă : – Se poate restabili puterea sovietică în Moldova?-Se poate, dar nu trebuie. – De ce? – E o ţară mult prea mică, pentru o nenoro cire aşa de mare!”. Just! ¤ Din elegantul TOMIS, numărul 9/03, reţinem, printre altele, o anchetă numită Metamorfozele dramaturgiei româneşti. Utilă anchetă! ( de fapt, continuarea uneia din numere le trecute) .¤ La prima întrebare, legată de „cum a marcat schimbarea din 89 spectacolul de teatru românesc”, reproducem în continuare răspunsul… înviorător & înţelept al ludicului Horia Gârbea :”Au dispărut, brusc, comanda politică şi presiunea cenzurii. De asemenea, contactele teatrului românesc cu cel occidental s-au multiplicat.[…] E o oarecare efervescenţă pozitivă, mai ales în jurul anumitor spectacole. Există însă şi lucruri rele. S-a modificat bugetul alocat teatrului de către stat, iar meseriile legate de teatru nu mai asigură traiul celor ce le aleg. Spectacolele opulente sunt rare. Apariţia facultăţilor de teatru în exces a dus la scăderea nivelului absolvenţilor şi la imposibilitatea multora de-a se angaja”…Corect, coane Horică! ¤ Şi de data aceasta, utilă, Web agenda.¤ Tot în premieră, Conu’ dă sama despre publicaţia LUMINA, din Vîrşeţ. Numărul triplu , apărut recent , bucură ochiul şi vindecă sufletul. Fiindcă e şi el dedicat (ca multe altele, în ultimele trei luni) tot lui Nichita Stănescu – despre care, iată, se poate vorbi la nesfîrşit, cu nesecată duioşie.¤ Din revista 22, numărul 711, reţinem o confesiune tuşantă a Hertei Müller – „limba română participă la limba germană în care scriu” ; şi un editorial al Rodicăi Culcer, plin de amărăciune :”…Pînă la urmă organizatorii şi-au atins scopul :participarea la vot [ pentru noua Constituţie –n.n.] a fost declarată de peste 54%, deci referendumul a fost validat ! Cum s-a întîmplat că 20% din alegători s-au prezentat la vot în ultimele patru ore, e greu de explicat ; şi nici nu o va face nimeni, vreodată. Mîna de fier a lui Octav Cozmîncă şi a baronilor locali a rezolvat problema. Citite mai atent însă, cifrele, aşa îndoielnice cum sunt, arată că referendumul a fost salvat de România rurală, unde participarea a depăşit 60% şi a fost boicotat în oraşe, unde prezenţa la urne a fost în jur de 43%.Preşedintele Iliescu a speculat aceste date în stil propriu, declarînd că, aşa cum au mai făcut-o în istorie,ţăranii au salvat ţara! O speculaţie facilă, fără suport real”. Exact!…¤ REVISTA ROMÂNĂ numărul de toamnă ne prilejuieşte o reîntîlnire festivă cu Florin Faifer, care, spre uluirea totală a noastră a prins în buchetul vieţii 60 de ghiocei. Să auzi şi să nu crezi! ¤ E drept că urările vin în octombrie (cam la cinci luni şi jumătate după eveniment!), dar mai bine mai tîrziu, decît niciodată! Iaca,eu, Leonida, sunt invidios, fiindcă deşi am depăşit un secol de existenţă, nimeni nu-mi bate-n fereastră să-mi spună „La mulţi ani, coane!”¤ Doar Safta, săraca, în lipsa Efimiţei, mă mai festiveşte, cu tandreţe şi îndemînare…(Conu învăţînd de la Flo rin că la orice vîrstă e bine să speri ). Aşadar, longevitate, bre! ( revuistului & revistei)¤ Editorialul lui Dumitru Chirilă din FAMILIA (9/03)are o încheiere binevenită :”Poate că singurul argument în favoarea tracomanilor, tradiţionaliştilor,autohtoniştilor, protocroniştilor etc. ar fi acela că Neacşu din Cîmpulung şi-a încheiat opera cu o jumătate de secol înainte ca Shakespeare să şi-o înceapă pe-a sa”.Sigur că da! ¤ Numai că nici concetăţenii lui Bush nu ne respectă pentru vechimea izvoarelor naţiei noastre! Şi doar se ştie că, în vreme ce Ştefan bea zghihară cu Răreşoaia, bietul Columb abia căuta sponsori pentru descoperirea Americii!…Nu-i dreptate pe lume, geaba! ¤ Din revista ORIGINI, apărută peste Ocean, sub atenta îndrumare a prietenului nostru vechi Gabriel Stănescu, ne-au plăcut : ancheta Este patriotismul un sentiment desuet?, precum şi interviul cu Răzvan Codrescu, intitulat” Nu cunosc nici un gînditor strălucit care să se fi împlinit ca om de stînga!”.¤ Numărul pe septembrie al CALIGRAFULUI prezintă, sub semnătura cunoscutului istoric literar din Bănie, Florea Firan, o fişă, temeinic alcătuită, a celei ce a fost marea doamnă a teatrologiei naţionale, Alice Voinescu. Despre această minunată gînditoare niciodată nu o să ni se pară că s-a scris în exces!…¤ În ARGEŞ continuă serialul lui Marin Ioniţă Sera de scriitori de pe Şoseaua Kiseleff .În ultimul număr – despre Petre Iosif, nume necunoscut tinerilor de azi. O vreme, individul a condus Şcoala de literatură de la şosea. Şi, aflăm cu interes de la gazetarul piteştean, a rămas în istorii( a României & a literaturii) printr-un document odios :el a scris…actul de abdicare pe care a fost forţat să-l semneze Majestatea Sa Mihai I ! Brrr!!!! ¤ Aceeaşi publicaţie, decentă, ca întotdeauna, ne propune, la pagina 23, jos, lîngă caseta tehnică, o rubrică de interes cel puţin local :Agenda culturală argeşeană. Jumătate din spaţiul tipografic al agendei este ocupat de o fotografie a lui Paul Everac. Am dedus,deci, că agenda îi este dedicată.¤ Nu ne-am înşelat, deoarece în două paragrafe dramaturgul figurează fie ca autor, alături de colonelul (r) Ioan A. Dobrescu, al lucrării Resurse şi ispite în Ţara Muscelului, fie ca organizator al unor spectacole,lansări de carte şi expoziţii, la Podu Dîmboviţei.¤ Dacă cu dramaturgia merge greu, măcar cu geografia să mai mişte ceva, căci, nu-i aşa, garda moare, dar nu se predă. Plus că datorită publicării fotografiei, lumea nu-l uită aşa repede pe mult-comentatul scriitor!…¤ Din TIMPUL numărul 9/03 aflăm că Liviu Antonesei se retrage de la conducerea revistei. Motivul? Duşmanii lui politici (şi nu numai) îl şantajau cu… subvenţia publicaţiei. Dl. Antonesei, deci, o părăseşte pentru a o …ajuta să reziste. Păcat! ¤ Să sperăm că TIMPUL va curge la fel de bine şi cu noul său cîrmaci…¤ Trimestrialul DACIA LITERARĂ iată că ajunse la numărul 50. Ne alăturăm deci şi noi celor ce i-au felicitat pe realizatori şi au urat prosperitate revistei ( mai ales că, din cîte am înţeles, de la anul pu blicaţia va apărea de 6 ori , nu de 4, ca acum!).¤ Din acelaşi număr mai reţinem,prezentările succinte, dar relevante, ale cărţilor ce i-au trecut prin mînă „amfitrionului” Valentin Talpalaru, poeziile ac torului Dionisie Vitcu, ori interviul spiritual cu spiritualul Al. Mirodan.¤ Numărul 7-8-9 al dunărenei PORTO-FRANCO are şi el, de toate pentru toţi (toţi iubitorii de literatură, fireşte!).Numărul, ilustrat de Nicăpetre, se deschide cu un grupaj Grigore Hagiu, apoi aniversează şapte decenii de viaţă ale lui Voznesenski. ¤ Poezii frumoase publică , tot aici, Ion Cristofor.¤ Tîrgumureşeana VATRĂ (6-7/03), revista cu cea mai frumoasă copertă, de mai multe luni, propune şi ea multe & incitante materiale :spre exemplu,interviul cu Mihai Coman intitulat Presa română fabrică mituri şi vinde minciuni, din care cităm :”…Am constatat o mistică a jurnalismului autodidact, o mitologizare a talentului. Ştiinţa de carte se înlocuieşte cu hoţia (meseria se fură).Cu mici excepţii, jurnalistul refuză să se supună unor norme intelectuale( diplome, examene, specializări), uitînd că profesionalismul se dobîndeşte, nu se fură din zbor”.Aşa e! ¤ Plin de sarcasm ( & pilde!), grupajul Cărţile miniştrilor noştri. La rubrica V-am dat teatru , Ioana Şişcu publică o proză dramatică originală.¤ Felicitări şi revistei POESIS, ajun să, iată, la numărul 150! Numărul este la înălţime, cum se cuvine. Mai ales la pagina 25 este o legendă care taaaare ne-a plăcut : sub poza în care Vulturescu discută paşnic cu Puslojic, scrie :”dialog pe tema cuţitul la sîrbi şi la oşeni”!¤ Publică poezii Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stancu,Alexandru Lungu, Ion Chichere,Costel Stancu, Paulina Popa ,Al.Pintescu, Petre Got ,Gheorghe Vidican ,Nichita Danilov ş.a.¤ Din BUCOVINA LITERARĂ pe septembrie ,reţinem, ca lăudabilă, intenţia editării unui almanah. Şi, fireşte, faptul că pe coperta 3 sunt citate cuvintele Conului Leonida despre revistă…Plecăciune! ¤ Din LUCEAFĂRUL, numărul 33 reţinem cu plăcere proza foarte seriosului scriitor clujean Adrian Ţion, Zeul video. ¤ În CAFENEAUA LITERARĂ , nr. 7,răspund anchetei redacţiei Horia Dulvac şi Lucian Vasiliu : titlul anchetei – Generaţia ‚80 la maturitate. Un logic (dar, vai!,inutil) protest către US semnează Virgil Diaconu ( legat de modul în care intră în concurs volumele ce vor să candideze la premiile Uniunii Scriitorilor ).¤ Ce-am putea spicui din numărul 9 al CONVORBIRILOR LITERARE? Greu de spus, ca-ntotdeauna…¤ Tragedia Piteşti a lui Cassian Maria Spiridon, La moartea părintelui Galeriu de Nicolae Stroescu-Stînişoară, aforismele lui Gh.Grigurcu, studiul lui Dan Mănucă dedicat criticii lui Eugen Simion, rubrica lui Florin Faifer (acum, dedicată militantului Al.Şahighian), articolul Petruţei Spânu (centenarul Simenon), rubrica lui Liviu Papuc, sarcasmul pus de Mircea Ghiţulescu în cronica la cartea Cristinei Modreanu,”şevaletul” lui Valentin Ciucă, serialul Nataliei Cantemir, adnotările fulgurante ale lui Lucian Vasiliu, pamfletul anti-grobian al lui C.Mihuleac, Din valurile presei ş.a.¤ Din revista-carte VIAŢA ROMÂNEASCĂ (6-7/03) reţinem inteligentul titlu al anchetei Mai sunt de actualitate termenii „provincie” şi „provincialism” în literatură? Nicolae Florescu, unul dintre participanţi,crede că e mai bine să discutăm despre „localism creator”. E un punct de vedere demn de luat în seamă. Iar Florin Mihăilescu spune că „artistul trăieşte pretutindeni în capitala creaţiei”! Excelentă rezolvare a dilemei! ¤ Valoroasa secţiune de restituiri a revistei propune acum Karl Marx şi economia contimporană(sic!) de Mircea Vulcănescu. Iar rubrica „documente” continuă publicarea cărţii lui Ion Zamfirescu Criza culturii(2).¤ Din ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC ,moşul vă sugerează să nu pierdeţi nici un episod din serialul lui Niculae Gheran Sertar. Spre exemplu, tare ne-a încîntat articolul Păstorel „treaz şi bine dispus” , publicat în luna septembrie!…¤ Să încheiem cu AXIOMA de la Ploieşti : şi numărul 9 e bun, ca-ntotdeauna. Despre Tolstoi,Maupassant,Giordano Bruno, Leonardo, Haşdeu, G.Gershwin ş.a. se scrie,tot ca-ntotdeauna, cu aplicaţie.¤ Rubrica de teatru are, de data aceasta, un aer curios – poate unde-i semnată de infatigabilul Al.Florin Ţene. Aflăm, chiar din titlu, că montînd Domnişoara Julia de Strindberg, teatrul din Petroşani contribuie la întărirea prieteniei dintre România şi Suedia.¤ Desigur, orice piesă străină pe o scenă naţională poate fi privită astfel. De unde se poate deduce că românii sunt prietenoşi la culme, ei montînd Molière, Shakespeare, Goethe, Sofocle ş.a.m.d. Rău e că francezii, englezii ,grecii & germanii nu sunt prea prietenoşi, reprezentînd foarte rar texte de dramaturgi români!…¤ Gata! Moşului i s-a făcut somn, căci praful de pe reviste i-a îngreunat pleoapele, iar mulţimea de informaţii l-a ameţit – mai ceva ca rivoluţia de la Ploieşti. Aşadar, pe curînd fraţi căuzaşi! Lecturi profitabile, în intimitate, în continuare…!
Conu’ LEONIDA ( faţă cu Efimiţa)