Pe unde mai ești…

…Iubirea vieții mele?
Am alzaimer.
Altfel, te-aș fi găsit prin casă,
prin vreun cotlon marginalizat,
prin congelator, prin cuptorul aragazului,
ori prin vreun raft de bibliotecă,
nesolicitat!…
Fiindcă știu că ai rămas în casă,
deși te-am dus la gară, la Orient Expresul de Golești…
Strig ca o căpetenie apașă
„De-aici nu se pleacă!”,
fiindcă este opusul lui
„pe-aici nu se trece! ”
E strigătul meu caraghios:
dar adevărata dragoste
cade și-n caraghioslîc,
rătăcită hologramă!
Te descopăr pînă la urmă.
Și căutarea asta-mi prinde bine:
continui să nemuresc
împărțind vecinilor fotografia ta,
cu un apus de soare tremurat,
ca fundal…
Bogdan ULMU
Cîmpulung, de Revelion 2015