Nu m-ați mai citit de un an. Dar fu cel mai scurt…
De Revelion fusei și io la un restaurant de lux, care ne oferi și o cameră, în hotelul de lux aferent. Meniu sofisticat, bucătar mediocru.
Program artistic modest, dar avui o nobilă compasiune pentru gurist, care a lălăit într-una, de pe la ora 20, pînă la 5 dimineața.
Cum nu știam că trebuie să ai la tine unele chestii, ca să-ți meargă bine în noul an, mă trezii, rușinat, că nu am nimic roșu în vestimentație (luai un șervețel și-l pusei la butonieră); vîsc…de unde?(l-am înlocuit cu un buchet de pătrunjel, furat de la bucătărie); lumînare pe masă – era, dar se stingea cînd strănutai; zgomot puternic la ora 0 – făceau dopurile de șampanie, plus ebrietații; pește – era în meniu, dar cam învelit; bani – desfăcurăm o punguță cu lozuri, specială: din patru, trei erau cîștigătoare cu sume infime, dar sigure!
Înseamnă că, una peste alta, noul an nu va fi mai prost ca vechiul an. Nici mai bun, se pare. Dar…omul propune, Bărbosul dispune!
Pe noi ne salvează mereu comparatistica: totdeauna găsim unii mai buni, dar și unii mai păguboși…
Elvețienii nu fac comparații: oare de ce?
Dl. Președinte nu a mai rostit, anul ăsta, tradiționalul discurs de An Nou. Întrebat de ce, a răspuns sincer: nu l-a invitat nicio televiziune!
Nu-i mumos, tătăiță!
Dar nici n-a regretat nimeni absența respectivei pălăvrăgeli: că decît să minți, mai bine taci.
Oricum, pe site oficial, ne-a transmis să fim optimiști: păi dacă n-am fi, ar exista o sută de sinucideri pe zi, nu două!
Optimismul, o să rîdeți, e unul dintre… dușmanii noștri de decenii…fiindcă pesimiștii, pînă la urmă, își asumă responsabilitate & decizii; optimiștii se bazează, cvasi-tembel, pe noroc.
Huidu și-a revenit: ce bine!
Ăsta e, într-adevăr, om de televiziune și radio! Nu ca Oana Zăvoranu care într-o seară se cerata în direct cu mama ei…Huo, chivuțelor! Un post tv nu e ușa cortului!
Sau mai apare, cam prea des, una, Pestrițu, care nu știm ce alte merite are decît datul în bărci pe platouri și-n cabine; chiar și alt intens mediatizat –Liviu Vrînciu – a fost pus să prezinte un telerevelion! Ptiu!
S-au terminatără profesioniștii, teteo? Eu știu că dimpotrivă, vreo două mii de actori n-au locuri de muncă…
A murit Marin Constantin, dirijorul Madrigalului, chiar în prima zi a lui 2011. Păcat!
Ăsta da personalitate, nu de-alde Bianca lui Bote și Nikita!
Altă chestie dezarmantă: cică lunar, sute de companii din țară, se mută…în Bulgaria! Păi în ritmul ăsta…
Cum ne-au luatără Cadrilaterul, pot anexa, în fond, întreaga Românie! Scapă și politicienii noștri de grija condusului unei țări …neplăcută la condus…Poate sub noul nume intrăm și-n spațiul Schengen…
Da să-nchei vesel, ca-ntotdeauna: au fost recunoscute oficial meserii serioase, precum prezicător, ori valet. Deci, reorientați-vă, șomeri! Sunt frumoase, ușoare și bănoase.
Io m-aș băga valet la Angelina Jolie…moca!
Un an pe cît se poate de bun, prezicători și valeți treimiiști!