Aceste file răzlețe din (savant spus!) istoria subiectiv/anecdotică a teatrului românesc sunt, de fapt, amintiri directe, ori prin …ricoșeu (auzite, citite). Le-am așezat sub motto-ul SI NON E VERO…,deoarece memoria nu e mereu perfectă; iar fabulația devine de nestăvilit, chiar și-n cazul memoriilor.
Sigur, au rămas înafara cuprinsului volumului alte povestiri trist/amuzante din lumea captivantă a Thaliei & Melpomenei: poate, cu altă ocazia, în aceeași colecție, va apărea și volumul doi.
Deocamdată, sunt fericit că volumul există: mulțumesc editorilor reali. Și cititorilor virtuali.
Autorul
Iași, noiembrie 2015