Papagalii sunt păsărele de casă odihnitoare, isteţe, mănîncă puţin şi nu dau iama prin provizia de coniac a stăpînului. Cînd au o anumită fixaţie( „Coco e frumos!”) , nu o fac din vocaţie de estet, ci dintr-un fel de narcisism ornitologic …
Dresate cu talent , pot răspunde la telefon , pot admonesta soacra în locul dumneavoastră , ori devin capabile să interpreteze roluri episodice în spectacolele cu ventriloci. Nu toţi ştiu însă cum se testează inteligenţa şi reflexele acestor nobile aripate;aşa că , deschideţi bine urechile :
1. Încingeţi uleiul în tigaie (fireşte când aveţi şi una şi alta); atunci când obţineţi o temperatură de vreo 400 de grade (indiferent pe ce scară) aruncaţi , brusc pasărea în vas. Dacă papagalul are prezenţă de spirit să iasă repede din cratiţă (întrebându-vă, neaoş „are you crazy???!!!”) înseamnă că mai apucă şi partea a doua a testului. Da că nu , chemaţi pisica : ochii ei plini de recunoştinţă , vă vor emoţiona , desigur…
2. Desenaţi pe perete , cu un cărbune , o colivie cu uşile larg deschise – folosiţi stilul naturalist , spre a nu crea complexe culturale păsăruicii. Arătaţi orătaniei cuşca mali ţios reprodusă pe perete şi daţi-i drumul să zboare spre ea. Dacă subiectul va nimeri uşa coliviei înseamnă că are şansa să participe şi la a treia probă; în caz contrar , rechemaţi motanul şi studiaţi metoda sa rapidă de depănuşare …
3. Apropiaţi-vă lent ,de pasărea dumneavoastră preferată. Cu o privire blajină , urlaţi-i (prin surprindere) în urechiuşă , cu maxim de decibeli posibil : „Unde e Piaţa Kogăl niceanu??!!…”
Aici apar trei variante: a) nefericita vieţuitoare îşi strânge catrafusele şi vă pă răseşte definitiv , boscorodind „eu cu un smintit şi-un isteric nu mai mănânc grăunţe şi sare!”; b)după doar două secunde de la urletul dumneavoastră cade pe-o parte , cu ciocănelul şi nicovala complet inversate; c)papagalul răspunde politicos : „Nu ştiu unde e Piaţa Kogălniceanu. De altfel cheliosul nu m-a preocupat vreodată!”…
4. În fine , ultima etapă este şi cea mai simplă (plăcută) , deoarece presupune îmbătare prealabilă. Aripata nu se va putea abţine şi vă va mustra: „Bei ca un porc! ”La care , faceţi o criză şi puneţi-vă pe treabă : lipiţi cu aracet ciocul papagalului. Apoi , lăsaţi pasărea să se usuce – la propriu. Moment în care vei verifica înţelepciunea ei : dacă este echilibrată psihic , se va resemna cu noua situaţie ; în caz contrar , îşi va zbura creierii sau va încerca o operaţie estetică (ieftină); spre liniştirea dumneavoastră de finitivă şi spre îngrăşarea temporară a pisicii.
Papagalolog de ocazie