Taţi năcăjiţi, pitici delirînd & gastronomi nesimţiţi

Ilustrație pentru „Taţi năcăjiţi, pitici delirînd & gastronomi nesimţiţi”, text de Bogdan Ulmu: bucătărie veche de restaurant cu oale de aramă

Vă e clar că mă gîndesc la trei persoane care, de ceva vreme, ne sufocă cu prestaţiile lor mediatizate. Prima este Popeye, Preş al României.

Repet, mie mi-e simpatic, chiar dacă s-a luat de gazetari şi teleaşti. Poate unde nu sunt nici unul, nici altul.

A, că fac gazetărie de o viaţă, asta-i altceva.

Dar nu sunt analist-tonomat, cum zicea Traian : DIN PĂCATE nu bagă nimeni euroi în mine, ca să-l înjur pe Băse.

De ce? Fiindcă la aspirat euroi coada-i lungă şi io nu ajung să mă înscriu. Dar, o sticlă de whisky bun pe lună, tot scot eu din mîzgălit hîrtii & bloguri!…

Deci, vă e clar, sunt imparţial : deci, sunt de acord cu Popeye că nu-i mumos, tătăiţă, să te iei de un copil timid, chiar dacă-i al Preşului ţării!

Da’ dacă acest copil spune prostioare, poţi să te abţii? Nu poţi!

Şi cine-o pune pe o jună inocentă să intre-n politică, teteo? Ea nu ştie că politica-i curvă? Ca şi mass-media?

Tatăl copilei nu a pus-o-n gardă? El însuşi, nu e înjurat, zilnic, peste tot – deşi nu mai e jun şi nici inocent?!

Şi-atunci, de ce se revoltă?

Intri-n cuşca cu lei, aşteaptă-te să fii atacat – mai ales cînd eşti odrasla dresorului…

Cît despre reprezentanţii Clubului de Presă, autosesizaţi…ce să zic! Ei se iau de toţi, da’ un Preş de stat să nu le zică ni’ca. Hm!

Nu e corect. Orice individ, în democraţie, are dreptul la critică. De ce tocmai Traian, ex-golan de port, să fie ca Maica Tereza? Ce, Cristoiu mamii lui s-a purtat vreodată precum Moş Ion Roată?

Să trecem la subiectul secund : Dan Diaconescu şi- găsit, în fine, o prietenă. Staţi, nu vă miraţi, unu’ ca el nu putea să sucească decît minţile unei…fantome!

Din păcate, nu e glumă : căruntul pitic a şi transmis, ce se putea transmite în mod decent, fireşte, din casa Cătălinei (aşa o cheamă pe hologramă). Emisiunea a avut un suspans teribil!

Fantoma nu era deloc deranjată de echipa tv, de unde deduc că Diaconescu a filmat la greu, în locaţie ; şi, sincer să fiu, l-am invidiat : cîţi n-ar vrea să se-nsoare cu o fantomă?

Chestiunea e ca Dănuţ să fie fidel în dragoste – ştiut fiind că arătaniile astea fără consistenţă sunt teribil de geloase ( mai ales pe paţachinele care au corporalitate) ; că-n televiziune, credinţa lui faţă de OTV, Taraf, Etno, RdM , TV Sport, Trinitas, Duna, Alfa Ploieşti etc., oricum nu contează…

Al treilea inculpat este, cum aţi ghicitără din titlul articolului, căcănarul ăla de Bourdain, care s-a luat de noi cum că n-am fi ospitalieri şi n-am şti ce e gastronomia.

În primul rînd, nu tot ce se spunea pe You Tube era inexact : eu, ca (,) client de crîşmă profesionist, ştiu mai bine decît Travel Channelistul cum e cu mămăliga, pălinca şi brînza mioritică – el a stat doar cîteva zile prin bodegile patriei, pe cînd Mandea..o-ho-ho!

Cîrcotaşul străinez, teoretic, avea dreptul să ne-njure ca la uşa cortului. De acord, deci. Nu fac pe naţionalistul, ca alţii, şi nici nu mă-nfoi în penele-mi de patriot (deşi, patriot sunt). Dar două chestii nu-mi dau pace, de două săptămîni, de cînd i-am văzut spurcata-i emisiune :1) ce fel de călător profesionist e unu’ care-şi ia, în România, un ghid prost ( un fel de rus beţiv), care nu ne ştia ţara, Bucătăria & limba? 2) de ce a băgat Ministerul domnului Silaghi 20.000 de dolari, în această emisiune?

Repet, e dreptul oricărui călător străin să ne-njure : da’ nu pe banii publici!

Păi ce, mie mi-ar da americanii, ori englezii, 20.000 de parai că să-i insult?

Guvernanţii noştri de ce-s masochişti? Ptiu!

Da’ să trecem la chestii care-s oleacă (nu vă bucuraţi, am zis oleacă!) mai suportabile, bre : după ce a fost ales, la deja celebra Universitate „Petre Andrei”, ca rector, N.Niculescu, a mai fost ales, după cîteva zile, tot ca Rector, Doru Tompea. Ideea e minunată, fiindcă, dacă se îmbolnăveşte unul, ori pleacă-n Tibet…

Şi Smirnov („rector” tot al unei republici autoproclamate) face băşcălie de Voronin. Asta m-a uns la inimă cu miere transnistreană!…

Apoi : de Ziua Maghiarilor, cică un tînăr ungur a luat cafteală. A scăpat ieftin!

Să vină el să vadă chestii naşpa’ de Ziua Românilor, la ei acasă…

Şi-n Tibet s-au înregistrat morţi : noroc că pe-acolo aglomeraţia-i mare şi nu se simte dispariţia a 30-40 de manifestanţi…

Da’ ce ziceţi de Costel Busuioc? Bravo lui! La mai mare! (de altfel, va fi făcut şi cetăţean de onoare al… Tomeştiului!)

Amuzantă e altă chestie : la-nceput i se spunea Pavarotti din Banat ; apoi, …din Carpaţi; recent, …din Moldova; ceva mă face să cred că peste doi-trei ani, va ajunge, fără efort, Pavarotti din Madrid…

Şi-atunci, să te ţii prosperitate-n Banat & Tomeşti (că Madridul n-are nevoie)!

În concluzie : fideli cititori & bloggeri , fuga la Operă, – poate (şi pe voi) vă descoperă!…

Hai, pa!…(staţi, nu e bine, să mă adecvez la final : „Haaaaaiiiiiii , paaaaaa !!!!!”)…

Text din arhiva Bogdan Ulmu, publicat așa cum l-a scris, cu ortografia lui („î” din „i”).