Din CONVORBIRI LITERARE (11/05) reţinem : articolul lui Cassian Maria Spiridon, dedicat monahului de la Rohia. Mircea Coloşenco propune dialoguri inedite cu Nichita. Bine! ¤ Bun şi acum jurnalul lui Grigurcu. ¤ C.Coroiu scrie un articol al cărui titlu chiar ne place : Dreptul de a nu citi, datoria de a reciti. Spicuim chiar din paragraful incipient : „ Traversăm o epocă pe care am putea-o numi şi epoca post. Prefixul acesta face o glorioasă carieră” . Corect! ¤ Constantin Parascan continuă istoria Junimii postbelice – şi bine face! ¤ Tot despre Junimea scrie Liviu Papuc. Iar Anton Adămuţ glosează pe tema Eroticii oiştii. ¤ Florin Faifer scrie aplicat despre Ion Sava, iar Laurenţiu Faifer publică amintiri de la Oxford, printre care strecoară tandre & familiale detalii :” Tata are rezervat un pix, cu o Baba Cloanţa pe bicicletă. Se dă în vînt după pixuri. Cînd primeşte aşa ceva, devine bucuros, apoi se uită cu atenţie, uşor încruntat şi după aceea îl aşează pe birou, ca şi cum acolo ar mai avea loc”. Îi dorim junelui Faifer să aibă seriozitatea & talentul se niorului. Revista se încheie cu rubrica lui Pressofag, Din valurile presei…
O nouă publicaţie ieşeană primim de la Academia de Arte „G. Enescu” : A. Numărul pe octombrie ne place. ¤ Cu o ţinută grafică impecabilă şi cu materiale bilingve, bogat ilustrată, cu informaţii concise, dar utile, catalogul ( căci e mai mult decît o revistă!) ocupă în contextul naţional gazetăresc un loc aparte. ¤ Una dintre ilustraţii este fascinantă de-a dreptul : marele Enescu, matur, în costum, stă pe nişte trepte alături de un adolescent blond, serafic, în pantaloni scurţi şi tenişi. Junele îl priveşte pe marele muzician cu timiditate & admiraţie : este Yehudi Menuhin!
Numărul 10 al ATENEUlui, propune : o frumoasă copertă de graficianul Ghenadie Popescu, cronici şi recenzii literare, un fragment inedit din Jurnalul lui Eusebiu Camilar, plus obişnuitele jurnale ale revistei (Constantin Călin, Bogdan Ulmu).¤ Excelent eseul lui Leo Butnaru Sensul…nonsensului. De meditat, asupra rubricii lui Victor Mitocaru Deficitul de imagine. La obiect, ca-ntotdeauna, cronica teatrală a lui Carmen Mihalache. Ştefan Radu critică, pe bună dreptate, venalitatea anumitor profesori care obligă elevii să le cumpere culegerile lor modeste, tipărite fără ISBN şi nume de editură.
Din ROMÂNIA LITERARĂ (45) aflăm cu tristeţe că a plecat dintre noi şi Petre Sălcudeanu. Sfîrşit de an cu multe pierderi din lumea literaturii…¤ În acelaşi număr Petru Cimpoeşu publică o interesantă „ficţiune ilicită” , iar Anca Măniuţiu un Laudatio George Banu, cu ocazia acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte „G. Enes cu” din Iaşi.
Numărul 6 al DACIEI LITERARE cuprinde un fragment seducător dintr-o pre lecţiune a boierului Paleologu : Sadoveanu şi sufletul românesc. Cităm, spre bucuria noastră ( în primul rînd) două rînduri care tare ne-au uns la inimă, în prima parte a demons traţiei : ” Sadoveanu este scriitor mai mare decît Maupassant, dar Maupassant era Mau passant ”. Just! ¤ Bine venit studiul lui Dan Mănucă Traducerile germane ale lui Tieck /Baudissin – surse pentru receptarea lui Shakespeare în România. ¤ Incitant şi studiul lui Mircea A. Diaconu I.L.Caragiale. Realul problematic. Un poem interesant publică Dionisie Vitcu ; cităm un fragment din el :” …Mi-am zis, plec!/ Mă fac actor şi scriu şi versuri, execut poezii/ de dor şi jale stînd pe prispa casei mele, na!/……../ Patimă mare poezia, domnule, patimă mare/ tot natul scrie!”. ¤ Partea proastă, Dionele tată, e că scriu şi nealfabetizaţii!…¤ Un documentat articol despre hazard publică Benoît Vitse. Iar Vasilian Doboş îi face un blitz-portret părintelui Dumitru Merticaru. ¤ De o bună calitate a ironiei este scrisoarea deschisă a Anei Cojan. Binevenită, semnalarea cărţilor de tinereţe de către Liviu Apetroaie.
Din OBSERVATORUL CULTURAL (34) am reţinut un titlu ciudat : Doi cineaşti români : Florin Piersic jr. Şi Radu Mihăileanu. ¤ De ce zicem „ciudat”? Fiindcă Florinel e la primul său film, deci ar putea fi numit „un debutant român”. Şi alăturarea de experimentatul Mihăileanu e hazardată.¤ Nu credeţi?…
O frumoasă, dar foarte frumoasă revistă, din categoria „de lux”, a ajuns, printr-o întîmplare, în mîinile noastre : se numeşte TOGETHER MAGAZINE. Costă 9,9 RON. Merită! ¤ Bijuterii, parfumuri, modă, culise teatrale & cinematografice, viaţa prinţeselor treimiiste, remember Garbo, prezentări de carte, filme, spectacole, concerte, Cduri…; şi un articol serios despre Vin – magie şi reguli, întregeşte sumarul acestei publicaţii de elită. ¤ Felicitări Svetlanei Cârstean şi colectivului redacţional!
O publicaţie serioasă, pe care o citim de cîte ori avem norocul s-o depistăm pe taraba difuzorului, este UNIVERSUL RADIO. ¤ Numărul 50 ne anunţă că, spre exemplu, la Reşiţa a avut loc prima (?) ediţie a Colocviilor Naţionale de Regie. Bună idee! ¤ Interesant, de o vreme, publicaţia are un profil caleidoscopic : are şi cultură, dar şi rubrici sociale ; anunţă premiere radiofonice, dar oferă şi reţete gastronomice; ia un interviu ministrului culturii, dar se ocupă şi de evenimentele politicii externe. Interesant, nu?…
OGLINDA LITERARĂ pe noiembrie : începe cu Magda Ursache ( Operaţii pe creier) şi se termină cu Bibliopolis de Gh. Neagu. ¤ Între ele, multe şi varii articole ,eseuri, însemnări, poezii semnate de nume cunoscute, precum Zoe Dumitrescu Buşulenga,Gh. Istrate, M.R.Iacoban, Ion Rotaru, M.R. Pitulan, Theodor Codreanu, Alexandra Hasan, Li viu Grăsoiu, Gabriel Funica, Leo Butnaru, Virgil Panait, Victor Sterom, Ion Pachia Tatomirescu, Horia Nestorescu-Bălceşti ş. a.
Numărul 10 din FEED BACK începe cu o interogaţie a directorului, Daniel Corbu : Unde ne sunt traducătorii? Cei din România, aici, în România. ¤ Peste graniţă, mai există cîţiva filoromâni. Dar pentru ca literatura noastră să se impună în lume, aşa cum merită, avem nevoie nu doar de traducători, ci şi de oameni influenţi. Ca Llosa să ajungă celebru, ţara lui a investit milioane de dolari în promo-uri. ¤ Azi, le-a recuperat…¤ Revista mai cuprinde o „atitudine actuală” a lui B. Fundoianu, texte inedite de Edgar Papu, poezii acroşante de Saviana Stănescu, poeme în proză de H.Michaux , o proză de Ivan Aniev, un discurs al lui Brodski (tradus de Emil Iordache) şi o cronică dramatică a lui Călin Cocora.