Nu trebuie multă zăbava pentru aiasta, bre, că doar nu o facem lungă precum zidul chine zesc, nici iute precum paprica de sub şeaua mîrţoagei lui Atila !…
Din distribuţie fac parte, în ordinea propusă de autor :100 gr. ciuperci, 100 gr. găluşte de ou, 250 gr. carne de vită, 150 gr. morcov, două cepe, doi litri apă ( dacă se poate, potabilă!), plus deja banalele – dar indispensabilele – figurante: sare grunjoasă ( Mandea nu foloseşte decît din asta! sarea cea extra-extra fină s-o bage cosmeticienii în… trusele de machiaj, muezinii în praful pentru gîlci, ori doftorii în laxative!), piper alb, delikat( vegeta), boia, mărar. Atenţie, bulimici! Cantităţile sunt pentru fix patru persoane normale – adicătelea, pentru un mîncău cu diplomă.
După cum v-aţi obişnuit, pregătitul păpicii începe cu…lubrifierea gîtlejului : supa-i ungu rească, deci în deschidere, musai o palincă rece, trasă de două ori, cu mărgele de curcan narci sist. După ce tragem un gît voinicesc din palincă, ne scuturăm cabotin – tip ” oăh! da’ arde ne trebnica!!!” – apoi punem în ceaun, la fiert , carnea cubuleţe, ceapa, morcovul, iar spre final, ciu percuţele mărunte, găluştile, verdeaţa, plus condimentele.
Se mai lasă să fiarbă ţapăn, da’ nu mai mult de o oră. Dacă vi se pare că a scăzut prea mult, adăugaţi o ceaşcă de H2O caldă. Neapărat caldă – că rece aţoşeşte carnea!
După supă nu merge imediat, vinul : ergo, ori continuaţi să vă jucaţi cu glaja aia de palincă, ori faceţi un „tampon” de fromaj, apoi intraţi cu un vin uşor şi sec, cam cum ar fi Rieslingul de Jidvei, Rieslingul italian de Recaş, ori Aligoteul de Bucium.
Hai, recunoaşteţi, un fel aşa pompos, cu un procedeu tehnologic atît de simplu, nu credeaţi să existe în lumea cuhniilor, nu?!
Ciocolom!…