În ziare, nu există săptămînă să nu dau peste titluri nostime ( voluntar, ori nu; parcă, de cele mai multe ori, nu!). Nu mă credeţi? Păcat! Fiindcă eu le adun, cu o meticulozitate demnă de o cauză nobilă…
Cîteva exemple : O bătrînă a supravieţuit, după ce un tren a trecut peste ea ( pesemne, fu un tren …milos!) ; Copiii sub 16 ani nu pot merge la discotecă fără părinţi! (da’ ce vină au părinţii? Poate lor nu le place deloc la discotecă!) ; Cursuri de perfecţionare pentru cîntăreţii de strană ( chiar că-s bine venite, căci cine mai ştie azi ce e o strană?!) ; O pisică a omorît un bărbat şi pe alţi doi i-a băgat în spital ( înseamnă că era o felină a naibii de vînjoasă!) ; Unui cioban i-au putrezit picioarele în cismele de cauciuc! ( da’ parcă ce, ciobanii lucrează cu pi cioarele? şi ce căutau cismele de cauciuc taman la stînă? hm!) ; Un bătrîn a făcut infarct aler gînd după o vacă ( păi ce, aţi fi vrut să fugă după fomei?!); Femeie muşcată grav de un porc ( … da’ ce, ea nu urma să muşte grav din godac? Deci, 1 : 1!) ; Taxe noi pe ţuica de casă ( dă-le-ncolo de taxe noi, ţuica să fie veche!) ; Preşedintele iranian propune Germaniei să găzduiască statul evreu ( ideea nu-i rea , fiindcă fiecare mare stat va putea găzdui, prin rotaţie, un stat mai mic; naşpa’ ar fi ca noi să cădem iarăşi la ruşi!…); Se caută rromii cu carte ( de ce, bre ?); Munca intelectuală contribuie la kilogramele în plus ( da ştiu şi cîţiva analfabeţi supraponderali! ; mă rog…).
Ergo, citiţi şi vă minunaţi, cumpărători de gazete!
¤
Aflaţi în Grecia, prietena mea Lumi îi dă fiului meu 8 euro şi-i spune : „Ia, de toţi banii, …scărpinători!”. După ce vine junele, luăm scărpinătorile de plastic şi ne tuşăm vertebrele, gemînd voluptuos…
Nu ştiu ce-or fi crezînd vecinii de palier & balcon, da’ noi ne simţim bine…
¤
Hausvater bine-a glăsuit (ipocrit, ori nu, nu contează) : „În clipa în care voi şti ce e teatrul, o să-l părăsesc!”. Noroc ( pentru el, în primul rînd!) că asta nu se va şti, vreodată…
¤
Într-o cronică teatrală, M.Ghiţulescu grăieşte tare frumos :” Uneori, îţi trebuie mai mult talent ca să joci PROST, decît ONORABIL!”. Corect.
¤
Interesant! Edward Lear a avut preocupări…şoldovene! (sic!). Iată ce a scrijelit el, în puseul ludic notoriu, cu ani buni în urmă :” În Moldova trăia un bătrîn/ De-o purtare tare cu rioasă!/ Din cînd în cînd, nimic făcînd/ Dormea pe masă!/ În Moldova, acel ciudat bătrîn!”.
Cum s-ar zice, muiaţii-s posmagii?!…