Ţăcăniţi, imprevizibili & oligoizi

Ilustrație pentru „Ţăcăniţi, imprevizibili & oligoizi”, text de Bogdan Ulmu: urnă de vot din lemn și ștampilă

Cum vă spuneam, draci lectori şi drăcoase cetitoare, tembeliziunile băştinoase au o idee fixă : e unu’ – n topul chivuţelor? Şo’ pă el!

Cum ar fi mult-mediatizatul Buhnici.

Cine era acest Buhnici, pînă de curînd? Un oarecare!

Da’ avu’ noroc reporteraşul şi-l ascunseră ga borii cultivatori de castraveţi. Acum e cineva!

Fu acuzat de spionaj! Îl prinseră cu camera ascunsă-n rama ochelarilor…etc.

Brava! Aşa apare celebritatea…cînd nu e cazul…

Io nu mă mir că ăi de la sud îl popriră olecuţă, da’ ce mă intrigă : dă PRO TV 2.500 de euro ca să vină acasă …un oarecare Buhnici? Ori dă statul român suma. Sau poate SRI…Mai ştii?!

Pentru o valoare n-ar fi scos nima’ un cent, dar pentru anonimul Buhnici, imediat ies cu pa raii la interval varii & oculte organisme…Hm!

Pesemne, e bine că omul nostru scăpă cu-atît : că nu-i de colea să filmezi vameşu’ cînd ia şpagă! Nu-i mumos, mamaie!

Nu-i plăcut nici să aflăm că-n mileniul trei, 53% din populaţia ţării se-ncălzeşte cu…lemne! Sigur că-s niscai oieri prin munţi şi pădurari prin ocolul silvic care n-au cum profita de binefacerile civilizaţiei; da’ chiar mai mult de juma’ de Românie să folosească brichete, greu de înţeles!…

Da’ ce, a cu’, în săptămîna tensionată a pregătirii alegerilor , e normal să candideze, pe lîngă cei doi fa voriţi – Adiţă & marinerul, încă zece perdanţi de vocaţie? Chiar Vagin Tudor n-are şanse, ori cît de mulţi naţionalişti ar citi Tricolorul! Dar’mi’te Gh. Dinu, acest Nahorniac cupat cu Mu dava, Nuţu Anghelina, Manole, Mînzatu, Lia Roberts şi Graţiela Bîrlă…

Io nu-nţeleg ce rost are să te-nscrii pe-o listă închisă? Doar aşa, ca să te-scrii şi-n CV, cîndva, ex-candidat la pre şedenţia României?

Ce, nea Nelu se va lăuda cu asta nepoţilor? Nu!

Fiindcă el va muri, în mod sigur, pe un scaun politic ; ca dovadă, i-a sfătuit recent, pe pensionari :”Alegeţi un om cumpănit ca Preşedinte!” .

Io altul cumpănit, nu văd. Deci, vom vota tot Iliescu!

Ce dacă nu e voie? Da’ cîte nu-s ilegale, azi, în legalitatea mioritică?! .

Iote, judecătoarea aceea cu memorie scurtă, Lungu, fu demisionată cu forţa; justiţia nu pierdu nimic : însă cine matografia s-ar putea să cîştige un star autentic! Sîc!

Numai să reapară „regizorul” Bi volaru pe aceste meleaguri…că pesemne are multe contracte-n Occident şi nu mai are timp de urinofil(m)ii locali…

Că tot vorovirăm de filme : Pro Cinema avu buna idee să ne ofere, sîm bătă, Callas forever. Eram taaaareee cuuurios să ştie cum e!

Nu mai sunt : deşi e un Zeffire lli, e unul slab! Iar Fanny Ardant, deşi una din actriţele-mi preferate, ratează aici. Păcat…

Dar profit de ocazie ca să-mi repun o întrebare: ce rost are ca o artistă de azi, să interpreteze rolul unei…artiste de azi? Mă rog…

Tot aşa : ce rost are să tunzi tufele de trandafiri de la Romexpo, cînd afli că vine-n vizită însuşi preşedintele ţării?! Care-i d’ăl cu trandafirii!

Mă rog…

Cică sunt unii şi mai ciudaţi, care cumpărară o mie de cărţi ale lui Ion Iliescu, în fran ceză! Ce-or fi făcînd cu ele?

Să încheiem vesel, cum ne e obiceiul : mai întîi, aflaţi că după 1 ianuarie veţi primi, draci cumpărători, la produsele mai babane, cupoane de reducere. Ca-n Occident.

Cum e la Gima, ori la Billa : chiar şi cei care nu vor tigăi, vor cumpăra tigăi, de oarece li se demonstrează că-s mai ieftine.

Deci, degeaba vrei să iei tu un kil de carne, avînd cupoane, iei pop-corn, tot de ăia 150.000 lei!

În fine, cică două franţuzoaice vrură să intre călare-n ţară şi vameşii noştri, vigilenţi, nu le lăsară, pe motiv întemeiat : caii aveau pa şapoarte false!

Ptiu, scîrbavnicele! Ce, credeau că armăsari nu-s şi-n România?

Despre faptul că oltenii îşi pot lua coşciuge-n rate, nu mai pomenesc :că nu e vesel.

Nici pentru viito rii locuitori, nici pentru fabricanţi, care nu văd cum au garanţia plătirii „locuinţei” de către vivanţii …în curs de deces…

Altfel, s-auzim de bine! Şi, atenţie la ce băgaţi duminică în ur ne! Să nu iasă altceva…

Text din arhiva Bogdan Ulmu, publicat așa cum l-a scris, cu ortografia lui („î” din „i”).