Domne, hai să-ncep cu una bună ( că de alea rele, v-oţi fi săturat!) : România intră-n Euro 2008, după o ciudată absenţă.
Rezultatul jocului cu Albania, fu încurajator : 6:1.
Da’ să nu ne culcăm pe-o ureche, fiindcă , deşi capi de serie, grupa se pare că-i a mai nasoală din lume!
România ieşi bine şi la topul ălor mai eficiente naţionale (incredibil, locul 4!), şi poate echipa lui Piţi spală ruşinea celor de club, ce trebuiau să se califice dar…n-au avut valoare & baftă.
Iar faptul că am ieşit prima în grupă (înaintea Olandei!) nu-i de colo.
Ce s-a întîmplat între Steaua şi Dinamo, nu mai contează, zău!
Cel puţin, în momentul acesta…
Fiindcă suporterii, oricum, strică atmosfera oricărui derby, iar şefii poliţiei bucureştene declară, neputincioşi, că nu-i leac pentru hooligans of Mioric. Propun să aducem pe stadion nişte caralii americani : că ăştia întîi trag, apoi se uită să vadă-n cine…
Că tot suntem la topuri & veşti bune : se constată că avem fix 9 miliardari în dolari! Brava! La mai mulţi!
Da’ şi-acilea mă-ntristează ideea că Ucraina, Polonia şi Cehia ne-o luară înainte! Ptiu!
Oricum, zilele astea luă şi Patriciu nişte miliarde de dolari, ceea ce-nseamnă că putem urca în top.
Da’ şi leul se deprecie ceva teribil, ţaţo, şi cum am ghinionul să am multe dări în euro (chiar dacă le plătesc cu lei), nu mi-e bine. Trecu moneda europeană de 3, 5 , ceea ce mă frisonează, deoarece salariul nostru nu se aliniează la cifra-cheie…
Mă mai linişti Mugur Isărescu, singurul optimist din România, care zise că aşa e normal.
O fi, da’ la retribuţia mea se simte schimbarea, bre!
Mai muriră, zilele trecute, unii oameni importanţi : pentru noi – arhimandritul Ioanichie Bălan ( cel ce a scris Vieţile Sfinţilor) şi pentru întreaga lume – marele coregraf Bejart.
Altă veste bună : un ieşean de 83 de ani fu graţiat. E bine. Că oricum nu mai avea mult de stat la pîrnaie…
Măcar să o merlească acasă – locul ideal pentru dat cotu’.
Ce-mi mai plăcu’, în ultimele zile? Că Cesaria Evora l-a evitat , în timpul turneului de la Chişinău, pe Voronin. Normal!
Şi ce-mi mai plăcu : medicii redescoperiră că vinul roşu e minunat pentru boli cardiovasculare, diabet, infarct acut.
Asta fu partea a bună ; cea rea : nu mai mult de două pahare. Naşpa’!
Eu zic că şi dacă dai pe gît patru pahare, rău n-are cum fi!…
În cel mai rău caz, nu are eficienţă şi starea sănătăţii rămîne…ca-n tren!
A mai mers bine, zilele astea, în topul evenimentelor fericite, scrisoarea lui Sorin, către preşedintele Italiei. Cică a picat la ţanc.
Acum Sorin & părinţii, au scăpat de stres.
O vreme…
Da’ ce ziceţi de faptul că la chirii, Bulevardul Magheru din Bucureşti, România ( pe care-l ştiu bine, fiindcă am locuit şi eu acolo, fo’ 9 ani!) e mai scump decît artere similare din Stockholma sau lisabona?! Ptiu!
Da’ cum vin alegeri, io ce să zic? N-o să spun, precum Mihaela Rădulescu, că pentru mine a merge la vot = a merge la ginecolog ( fiindcă nu fui niciodată la nenea!) ; o să zic că a merge la vot = a merge la şedinţa de departament, la facultatea în care sunt angajat. Sîc!
Că la facultate-mi place, la şedinţe – nu! (fie ele de partid post decembrist, şedinţe de bloc, şedinţe cu părinţii, ori şedinţe de alungare a spiritelor malefice).
Ce va ieşi din consecinţa votării asta, nu ştiu : simt însă că lumea nu a mai fost motivată pentru ea, cum fu anul trecut, cînd trebuia confirmat Băse.
Cert e că referendumul eşuă ; n-ar fi fost o tragedie, dacă nu s-ar fi băgat în el cîteva milioane de euroi.
Şi euro creşte, ţaţo, că nu-i popularitatea lui Vadim…
Odihnă plăcută, ca să vă obişnuiţi cu sărbătorile de iarnă, purificatoare prin zăpadă (?) & aer curat, de la brad (!).Pa!