Titlul pare surrealist, dar realitatea a devenit suprarealistă, draci lectori…
Calculatorul frige, aşa că mă grabesc să scriu, să nu ia foc, odată cu gîndurile-mi perpelite de caniculă.
După ce tembeliziunea ne-a aburit cu concursul Mari români (din care-a reieşit că doi din primii mari români erau nemţi!), acu’ ni se mai propune o întrecere nesocialistă – cele şapte minuni ale ţării.
Nu e rău, se mai popularizează frumuseţila patriei : Ateneul, Ansamblul Brâncuşi, Cazinoul de la Constanţa , Cimitirul (cam prea) vesel de la Săpînţa etc. Mai află străinii ce-i frumos p-acilea ; ba chiar şi unii români (că pe listă apare, spre exemplu, şi Biserica Densuş de la Hunedoara, de care nu ştia multă lume…).
Şi mai află de-alde Andreea Bănică, Luciu şi Monica Bîrlădeanu că România conţine şi frumuseţi de substanţă , durabile…
Da’ ce ziceţi de faptul că-n Vrancea vor fi scoase la vînzare zece gări – în frunte cu cea din Focşani?! Ptiu!
Mi se pare aberant, teteo!
Hai să zic, mai renunţi la o haltă care vinde trei bilete pe zi, da’ chiar gara capitalei judeţului, prin care trece Intercity-ul?! Hm…
Cică au datorii la Electrica.
Şi dacă puşcăria din Focşani are datorii şi ea, o scoatem şi pe aceasta la vînzare?
Pe listă mai sunt gările din Panciu & Coteşti : astea, hai, mai înţeleg, că acolo se face vin şi lumea nu mai poate pleca, pe motiv de macheală ţapănă; dar Focşaniul? Pe-aici trec şi neebrietaţi, în frunte cu Marian Oprişan, nu?…
Că tot ziserăm ceva de tiutiuncăneală : nişte gazetari americani au insinuat că NASA trimite cosmonauţi …machiţi, în spaţiu. Nu ar fi de mirare : păi ce, unu’ treaz e nebun să plece pe Lună?!…
Apropos de nebuni : nişte damblagii au postat o macara pe-un pod şubred, de lîngă Bacău. Evident, o buca’ de pod s-a prăbuşit şi-acu tre’ să ocoleşti 18 km. Ca să ajungi în oraş.
Ce fel de specialişti îs ăia care nu pot aprecia rezistenţa unui pod?
Sau podu’ le-o fi făcut în ciudă?
Pe caniculă,totul e posibil.
Iote, par egzampl, Iaşiul are acum o hartă frumoasă, cu obiective turistice & agenţi economici importanţi. Brava!
Curios e că harta fu făcută de o firmă…austriacă!
Vienezii cu pricina or fi cunoscînd oraşul mai bine…
Cică din cauză căldurii nici concertul lui Iglesias nu-a ieşit grozav : nu doar că s-au păruitără fo’ zece ţaţe la intrare, da’ şi sunetul era ca la nunţile săteşti. Cică unii au şi huiduit!
Păcat! Că omu’ n-are nici o vină.
Da’ şi ăia care au dat un purcoi de beni pe bilet, au dreptul să şuiere, nu?!
Avurăm şansa să vedem un interviu cu un general de jandarmi ; mi-a plăcut tutucul jandarmilor români, mai ales că a zis că fără ei, ţara „s-ar dezintegra din interior”.
Cu ei însă, există şansa unei dezintegrări… exterioare!
Altă comicărie : noul Cod Penal va permite inculpatului să negocieze pedeapsa, cu instanţa. Adică, dacă judecătorul propune zece ani ţu-haus, delincventul zice că ar fi de ajuns fo’ cinci cotolani.
După negociere, rămîn şapte ani. Toată lumea-i mulţumită, iar Justiţia…dă-o-n colo, că tot are ochii legaţi!
Da’ hai să vedem viaţa-n roz, măcar în ultimele rînduri ale foiletonului meu : căci Tăriceanu chiar veni-ntr-o zi la servici cu un papion roz!
Pesemne, tot ca să vada şi el viaţa-n culoarea papionului…
Că loc de roz, e-ntotdeauna, pe pămîntul ăsta mioritic gri, mocirlos, uscat, neprimitor, ghinionist, cum vreţi să-i ziceţi. Dar , categoric, deloc plicticos şi nicidecum previzibil!
Trăiască originalii!…