Caragiale avea o schiță cu titlul de mai sus – pe care am montat-o și eu, cîndva – în care niște profesoare amărîte cereau lemne pentru iarnă, toamna, și le primeau după ce trecuse gerul, primăvara.
Aflîndu-mă recent în București, în curtea casei părintești, un vecin mi-a dat o scrisoare către mama mea, sosită pe 11 noiembrie 2010,. Pe plic scria URGENT și IMPORTANT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ. Am deschis, curios, epistola: era vorba de o datorie pe care destinatara o avea către o instituție. Facturi restante – 139 lei; penalizări – 40 lei.
Cum acolo locuiește, acum altcineva, și cum biata mea mamă a părăsit această lume cu peste 10 ani mai devreme, mă gîndesc la oportunitatea avertismentelor URGENT și IMPORTANT, de pe plic.