Piesa de la care am pornit, spectatorule (a lui Leonid Zorin), are (cel puțin) două calități: pune o problemă importantă – fericirea; și alternează umorul și tristețea cu măiestrie de valoros dramaturg.
Apoi, oferă roluri bine scrise. Pentru doi, ori pentru zece actori. Depinde de viziunea regizorului.
Noi o facem cu …patru actori. Cred eu, nimeriți pe rol.
Pentru Aurelian Bălăiță este un tur de forță – nu iese din scenă, pînă la lăsarea cortinei. Și schimbă registrul interpretativ, aproape în fiecare tablou. Creează un personaj complex, convingător.
Laura Bilic și Erica Moldovan au de jucat cîte patru-cinci personaje: nu e simplu. Căci fiecare trebuie să aducă diferența de caracter, temperament & cultură. Sunt actrițe excelente, doctorande ale Universității „G. Enescu”, cu care lucrez încă de la primul meu spectacol pe scena Ateneului.
Roxana Durneac interpretează mai multe roluri mici, introduse de mine-n spectacol. O face cu profesionalism, și ea.
Dar să nu vă mai plictisesc cu vorba: vizionare plăcută!
Bogdan ULMU
Iași, noiembrie 2012
