Într-o revistă foarte interesantă, care apare la Focșani, citesc despre un spectacol ieșean din 2010 . Aflu că regizoarea este Anca Ovarez.
Calambur involuntar, nu foarte rău; pe artistă o cheamă Ovanez, dar…gura păcătosului…
*
Aflu că un scenograf din Baia Mare semnează, doar într-o lună, trei premiere. Ciudat! Uneori și una e prea mult…
*
Un ambasador îmi povestește că toată viața a băut NUMAI votcă! Nici o altă tărie! Și e sănătos, voinic, prolific…(l-am cunoscut bine cînd m-a invitat în comisia lui de doctorat, la Chișinău).
N-am fost omul unei singure femei, deci nici al unei unice băuturi distilate: le-am încercat pe toate.Dar rămîn la whisky și evit șuica(palinca)…
*
Apropos de votcă: am pus o sticlă la congelator; după o zi, n-a înghețat. E veritabilă, mi-am zis.
Aiurea! În a treia zi era bocnă!Aceeași decepție mi-au produs-o și 80% din mărcile de whisky!
Aș trece pe apă, dar am văzut că asta îngheață și mai repede…
*
Directorul festivalului de păpuși din Praga, al cărui oaspete am avut plăcerea să fiu, nu o dată, are o înjurătură tare nostimă:”Idiot! La pista matii!”…
E drept, soția lui e din Bacău…
*
Presa noastră cea de toate zilele găsește uneori niște titluri, e te cutremuri de indignare; sau rîs (depinde ce educație ai). Într-o singură zi, într-un ziar, am descoperit următoarele titluri de articol:„Pieton ucis de oglinda unei mașini”; „Amendă penală pentru șoferul prins băut pentru că mergea prea încet”(păi ce, era mai bine să fii gonit? Beat cum era?); și „Mama moartă-n casă, fiul spînzurat în curte!”…Brrrr!!!!
Frisonul nu mi-e cauzat doar de subiect.