Mari români şi nume mici

Ilustrație pentru „Mari români şi nume mici”, text de Bogdan Ulmu: masă românească cu ciorbă, pâine și vin

Haz de nehaz

Mari români şi nume mici

Dădu Domnu’ şi se-ncheie votarea pentru emisiunea tv Mari români. Mă aflu printre „privilegiaţii” care au fost solicitaţi să-şi dea cu părerea, în cestiune. Mă număr printre partizanii emisiunii. Şi totuşi, acum, la încheierea anchetei tv destul de lunguţe, recunosc că o asemenea idee nu putea mulţumi pe toată lumea.

Fiindcă era riscantă din pornire. Şi s-a dovedit neştiinţific realizată.

Deoarece una e să propună academicianul Bălăceanu-Stolnici un nume, şi alta , un rrom analfabet din Strehaia. Între Carol I şi Nicolae Guţă e o prăpastie – vizibilă din avion. Deci, prima incomunicare, ar ţine de diferenţa de cultură.

A doua, de amestecarea domeniilor : nu-i putem pune alături pe Coandă, Andreea Marin, Eminescu şi Mutu. Aici trebuiau secţiuni separate : mari români din ştiinţă, din artă, din sport, din viaţa mondenă…

A treia hibă, am putea spune, ţine de departajarea epocilor : o fi Dan Chişu preferatul treimiistelor, dar şi Elena Lupescu avea succes în epoca ei – se pare, mai mare! E celebră Nadia Comăneci, dar, la vremea ei, şi Iolanda Balaş a făcut furori ş.a.m.d.

Ultima rezervă ar ţine de seriozitatea votanţilor : eram în casa unor studenţi ai mei din Timişoara şi am asistat , într-o seară, la întrecerea lor întru…autovot! Pe de altă parte, sigur că tot aici ar intra şi miştocăreala cutumiară a mioriticului, care într-o anchetă serioasă a televiziunii naţionale nu pierde ocazia să propună, în glumă, „vecina mea”, Monica Gabor, „bunicul”, „vînzătoarea de la Billa”, Guru Bivolaru, Ştefan Bănică , „o gagică din tramvai” , Viorica de la Clejani , Ana Pauker etc. ( culmea e că nu sunt sigur că toate numele astea erau propuse chiar în glumă!). Din păcate, mi-e clar că Ceauşescu sau Gigi Becali au fost propuneri serioase.

Sociologic însă, ca medie relevantă a opţiunilor concetăţenilor noştri, ar putea rămîne cvasi/important tabelul primilor zece clasaţi : Nadia Comăneci, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, C. Brâncuşi, Ştefan cel Mare, Al. I. Cuza, Ion Antonescu, Mihai Viteazul, Carol I şi …Richard Wurmbrand ( cu ocazia asta am aflat cu toţii că, ultimul este chiar o personalitate foarte cunoscută în lume, om cu realizări impresionante, deşi … necunoscute în ţara sa). Nimic de obiectat – toţi zece meritau să se situeze în fruntea topului.

Dar tot aici şi-ar fi putut avea locul Dimitrie Cantemir, Coandă, Moisil, I.C. Brătianu, Coposu, Noica, Maria Tănase, Caragiale, Enescu, Mariana Nicolesco, Iorga, Brâncoveanu, G. Emil Palade, Celibidache, Perlea, Pallady, Popa Popas, Ileana Cotrubaş, Simona Noja, Angela Gheorghiu, Birlic, Elvira Popescu, Ionesco, Toma Caragiu, Prunariu, Liviu Ciulei ş.a.

Emisiunea tv atît de urmărită de noi toţi, timp de două luni, am putea spune că a avut un merit incontestabil : ne-a limpezit gîndurile, ne-a clarificat opţiunile şi ne-a ajutat să ne (auto)cunoaştem. E ceva, nu?!…

Text din arhiva Bogdan Ulmu, publicat așa cum l-a scris, cu ortografia lui („î” din „i”).