dramatizare de Bogdan ULMU după Anton Germano Rossi
Personaje : CHIRURGUL, BOLNAVUL, SOŢIA
(Într-un salon de spital)
(Pe întuneric se aud bormaşine,drujbe,centrifuge ; apoi,un „ plici!” echivoc.Lumina se aprinde brusc şi o asistentă, demnă, duce un lighean din care iese un fragment de picior).
CHIRURGUL (se uită împrejur) : Mai are cineva vreun picior în plus? (tăcere) Eu nu întreb de multe ori…
BOLNAVUL (timid) : Dacă nu vă deranjează…eu…ştiţi…
CH.(răstit) : Ce te tot bîlbîi?
BoL. : Nu vreau să deranjez o somitate cu fleacurile mele,dar…
CH. : Înţeleg : vrei să-ţi tai piciorul! Ce te tot codeşti? („harşt!” şi gamba cade în lighean).
BOL.: O,nu ştiu cum să vă mulţumesc!…De cînd visez la clipa asta!…Aşa,da! (privindu-şi piciorul rămas,la capătul cearceafului, are o vagă nemulţumire) Şi totuşi…parcă…
CH. : E clar! Nu vă place asimetria…hm…într-un fel,deh…fie! Vi-l tai şi pe celălalt!…unde-s două, puterea creşte!…(„harşt!” – cade şi al doilea picior în lighean).
BOL. : Ce bine mă simt!…Parcă-s mai uşor…Plutesc, nu alta! (dă din mîini, ca din nişte aripi).
CH.( a căzut puţin pe gînduri) Şi totuşi…e un dezechilibru în corp…braţele alea nu mai cadrează cu restul…ţineţi mult la ele?
BOL. (cu năduf) : Nu pot să le sufăr! Numai necazuri mi-au adus! De mic, de cînd furam cireşe din pomul vecinului…apoi puneam mereu mîna unde nu trebuie…cîte palme mi-au dat fetele cînd le duceam la film…şi am mai citit că nu mîna dă virilitate unui bărbat!
CH.: Evident! O ştiu şi pruncii! Eu zic să scăpăm de ele, căci nu e estetic să domine de la brîu în susul, de la brîu în josul!
BOL.: Numai să nu abuzez de timpul dumneavoastră…
CH.: Fii serios! Pentru ce sunt plătit?!…(„harşt!” – o mînă;” harşt!” – a doua)La lighean cu ele!.
BOL. : Acum,dacă tot am început…
CH.(impacientat) : Mai repede, că nu eşti singurul pacient pe ziua de azi!…
SOŢIA ( a intrat în salon, cu flori şi o şampanie) :Uuuuu!!!Iubi! Cine a venit la tine?!
BOL.( speriat de vizită) : O lăsăm pe mîine, dom’ doctor…Mulţumesc mult pentru intervenţii!
CH. : N-ai pentru ce! Da’ fii mai hotărît, ce naiba!(vrea să-l bată pe umăr,vede că n-are cum şi iese)
BOL.(se ascunde sub cearşaf şi zîmbeşte fals)
SOŢIA : Cum se simte pitpalacul meu?
BOL. : Bine,mamă…ca de-obicei…Programul domestic de spital…
SOŢIA (suspicioasă) : Ia stai…parcă te-ai micşorat!…
BOL . : Ţi se pare,mamă! Mîncarea de spital,ştii…
SOŢIA(dă cearceaful la o parte) : Iiii!!!Ce-i asta?! Pentru Dumnezeu, mai rău ca ăia micii,zău aşa!
BOL. : Ştii, chirurgia estetică, mamă,susţine că…
SOŢIA : Termină cu minciunile!Neastîmpăratule! CUM TE LASĂ OMUL SINGUR O ORĂ,CUM FACI POZNE!…(heblu)
B.U.
August,2001