„Revuista” revistelor
Mourir c’est partir un peu…
Moartea celui care a fost Mihai Ursachi, magistrul Moldovei, Prinţul poeziei şi Profesorul …gratuităţii absolute, ne-a marcat şi pe noi. Spre satisfacţie inutil / pioasă, majoritatea publi caţiilor culturale au comemorat nefericitul eveniment. E bine că, în momentele grele, condeieri din varii puncte cardinale, de orientări politice diferite, se înfrăţesc întru petrecerea spre nemurire a celor ce , teoretic, mor. Dumnezeu să-l ierte pe marele poet, pe marele filolog, pe cel care a demonstrat verticalitate şi (vai, deranjantă!) libertate…
¤
Din ORIZONT, numărul 3, reţinem un foarte bun & amplu interviu cu Andrei Pleşu. După ce se vorbeşte mult, subtil şi aplicat, despre îngeri şi alte zburătoare, Robert Şerban, autorul dia logului, ca să echilibreze tonul conversaţiei, îl întreabă pe moralist dacă o să accepte…ce cre deţi? Editarea unui CD cu romanţe! În care Pleşu să cînte ( „cu o voce absolut uluitoare şi su perbă” – precizează timişoreanul care, pesemne, l-a ascultat! ), iar Johnny Răducanu să acom panieze, la pian. ¤ Ideea nu-i rea! Deci, îi sugerăm domnului Pleşu, să accepte…
¤
În CRONICA , numărul 1, întîlnim ( pentru prima oară?) poezii de Doina Buciuleac. Ne bu cură, pentru că pe autoare o cunoşteam într-o altă ipostază, de tehnoredactor de excepţie.¤ Ca să vă convingeţi că „ le are” şi cu poezia, citez un scurt poem, tuşant/ sensibil :”cu fiecare pe reche de ochi stinşi/ plînsul altor ochi albeşte ţărîna/ lumii/ călca-vom nisipurile albe/ iar soa rele lumina lui va pierde/ nimic din cele ce par a avea/ înfăţişare nu există/ locurile par a fi căl cate/ lujerii spaimei în albul împrejur/ mai tare luminează – n cale”…Frumos!
¤
REVISTA ROMÂNĂ numărul unu (1) propune : un „poem uitat” de St. O. Iosif (Cîmpul li bertăţii),o” scrisoare deschisă” a lui Nicolae Turtureanu ( Dragă Basarabie…),un interviu cu ti tlu terifiant, cu Ion Iovcev (În Transnistria are loc un genocid cu populaţia băştinaşă), File dintr-un jurnal teatral de Bogdan Ulmu, o scrisoare…tocmai din Elveţia, de la Baruţu T. Arghezi ( că tre doamna Areta Moşu), însoţită de o tabletă radiofonică a marelui poet (tatăl Baruţului!), pre cum şi „arhiva”, utilă ca-ntotdeauna, acum susţinută , documentar, de Vasile Pop Luca şi Vic tor Durnea.¤ Ne bucură că şi România literară a apreciat, recent, calitatea materialelor din această publicaţie care discret, fără ifose şi zgomot publicitar, pleacă spre românii de pretu tindeni, informîndu-i şi augmentîndu-le nostalgiile…
¤
Salutăm, căci aşa e frumos, şi avem şi de ce, apariţia noii reviste CULTURA. De reviste de cultură, întotdeauna vom duce lipsă, deoarece ele nu-s telenovele, ori manele, să ne prisoseas că… Hebdomadarul editat de Institutul Cultural Român şi condus de Cristian Teodorescu, col căie de titluri, subiecte, cronici, eseuri, idei. Numărul doi are, tot în pagina doi, o cronică la A varul de la Piatra Neamţ. Din ea aflăm că, ptiu drace ! , vizionarea, în oraşul de munte, are loc … în faţa Consiliului Judeţean!¤ Pesemne, acolo-s specialiştii în arta spectacolului! Sau e vor ba doar de slugărnicie a directorului teatrului?…
¤
Tot un nume nou pe firmamentul publicisticii naţionale : TOP UMOR. Revistă de haz, grafi că şi teatru. Excelente condiţii tehnice. ¤ Director – Horaţiu Mălăele. Aşteptăm cu interes numărul următor…
¤
De la Chişinău primim CLIPA SIDERALĂ (1-2/04), revistă a junilor literaţi. Publicaţie ac ceptabilă, care ne oferă, printre altele, o sentimentală epistolă a lui Vlahuţă, către fiica sa, Mar gareta. Scrisoarea pare scoasă din marele Will, aşa că ne face plăcere să citim fraze gen „ … Să fii bună, ca să poţi fii fericită! Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire, nu!”. Aşa să nu le-ajute Dumnezeu!¤ Din păcate, publicaţia are probleme cu proprietatea termenilor şi …fonicitatea lor! Un articol are titlul, chisnovat, Nedezrupta con tinuaţie ; iar o legendă la fotografie explică „aromă de poezie ivănesciană şi carţiană”. Un „BT ” din România ar rezolva, rapid, situaţia…
¤
Din OGLINDA LITERARĂ (3/04) reţinem poeziile inspirate ale lui Dumitru Spătaru (În genunchi urcă marea faleză, Ca-ntr-un descînt şi Cad neştiutele ploi) şi, iar!, Topul celor mai „forjate” versuri. ¤ Din păcate, la rubrica Epigrame, susţinută de…E.N.Ologu, întîlnim versuri ciudate gen „La Iaşi un lucru-i evident/ Că un ilustru condeier/ Ce producea numai zilier/ Ne întristează acum-permanent.”¤ Mi se pare mie, ori apare un cuvînt în plus, în versul patru?!…
¤
Din SEMNE (1/04) ,reţinem multe titluri, ne place hîrtia & litoul revistei, dar avem o nedu merire : Paulina Popa (directorul publicaţiei) nu cumva apare prea des, în iconografia revis tei? (cinci fotografii şi o reproducere după o lucrare personală, pe copertă).
¤
Din TOMIS (3/04), reţinem cu amuzament interviul lui Th. Denis Dinulescu cu…Ştefan cel Mare. La atîta festivism, puţină ironie nu strică…
¤
E de salutat şi PROFIS MEDIA (2/ 04), publicaţie recentă a Centrului Regional de Jurna lism , Iaşi.¤ Nu arată rău :ce-i dorim în plus? Curaj & mai multe pagini!…Baftă!
¤
În LUCEAFĂRUL (10/04), găsim prima parte a unui interviu cu marele regizor David Es rig (realizat de Marina Spalas). Din el aflăm că artistului nu i-a plăcut niciodată să umble cu „şopîrle”; cu toate acestea, cum se ştie, Godot i-a fost interzis, Furtuna – idem! Plus filmul după Caragiale.¤ Deci, teoretic, au existat motive pentru a părăsi ţara. Din fericire, s-a întors, chiar dacă nu definitiv şi cred că un for cultural important( Ministerul Culturii, Prima scenă a ţării etc.), ar avea obligaţia să-i ceară –lui, ca şi lui Pintilie, ori Penciulescu – să monteze din nou pe o scenă naţională.
¤
În VITRALIU ( nr.18) găsin – rara avis! – parodii. Ele-s semnate de Sergiu Adam şi por nesc de la Calistrat Costin, Marcel Mureşeanu sau Radu Cârneci. În plus ,revista are ţinută!¤ Felicitări celor ce-o alcătuiesc, trimestrial!
¤
CONVORBIRI LITERARE, numărul pe aprilie, are ceva în plus :un index de 100 de pa gini, în care sunt juxtapuse sumarele celor 100 de numere ale noii serii. Material de importanţă axiologică pentru istoricii literari, deoarece sunt trecuţi toţi colaboratorii ultimilor 8 ani, titlul articolului, numărul – luna & anul. ¤ Ne gîndim că a cerut ceva muncă enumerarea asta de ”nu mai” 100 de numere, în 100 de pagini!…Şi ne gîndim că ar merita felicitat colectivul re dacţional condus cu inspiraţie şi echilibru de Cassian Maria Spiridon. ¤ Tot aici găsim o foarte bună cronică de spectacol a lui Mircea Ghiţulescu, la Woyzeckul brăilean. De fapt, titlul mon tării e un pretext pentru a teoretiza, cu folos pentru tinerii regizori şi „entuziaştii” critici. „Maturitatea unui artist se măsoară după procentul în care ştie să se ascundă şi nu să se ex pună, în opera de artă.[…] Artistul matur va refuza întotdeauna excesul de regie.[…]Radu Apostol e un om trist, dar tristeţea nu-l face profund, cum se-ntîmplă de obicei, ci chinuit” ş.a.m.d. De reţinut. ¤ Tot aici întîlnim un fragment dintr-o interesantă piesă a lui D.R.Popescu; Florin Faifer scrie cu şart, ca-ntotdeauna, despre Aglae Pruteanu,informîndu-ne (detaliu a proape necunoscut!) că marea tragediană a şi scris ; nu doar despre teatru, ci şi pe teme so ciale! Sau amintiri. Ori comedii într-un act.
¤
Din pietreana ANTITEZE (nr.18), ne-a plăcut teribil eseul lui Tournier Zborul vampirului. Fel de fel de personaje & întîmplări literare se intersectează în lumea marelui prozator şi eseist, spre delectarea noastră! Citez un singur exemplu, trist-amuzant( să ne fie permisă alăturarea!) :”Bietul funcţionar Edmond Haraucourt, ieşind la pensie,merge să-şi vadă şeful pentru a-şi lua la revedere. Iar şeful îi citează binecunoscutul vers partir c’est mourir un peu! ’ Ei bine, spune Haraucourt, ştiţi cui aparţine acest vers?/ Fără îndoială, unui trubadur din Evul Mediu, ori unui poet al Renaşterii./Nu domnule, eu l-am scris şi nimeni nu ştie asta!’…¤ Chiar!…¤
¤
Noi, Leonida, n-am prea scris, în viaţă – exceptînd epistolele către Efimiţa şi ditirambii către Garibaldi. Ne-am păstrat energia pentru lectură.Sper că s-a văzut!…