ÎÎÎÎÎÎÎ JURNAL DE CINEFIL ĂÎŢŞÂÂ
ANNA ŞI REGELE(A.Tennant,1999) – un pretext de-a observa cît de minunată actriţă rămîne Jodie Foster şi azi.O ocazie de-a revedea peisaje exotice.Şi obiceiuri barbare – în aparenţă.La final însă, e vorba şi despre toleranţă,ceea ce ridică nivelul mesajului.
Pasabilă peliculă!(în ciuda reminiscenţelor maniheiste).
HILARY ŞI JACKIE(A.Tucker,’97)este minunat,ca toate filmele cu muzicieni!Şi cu muzică bună,interpretată de du Pre!Şi mai e excepţional datorită jocului acestei mari actriţe ,Emily Watson.
Restul, adică povestea celor două surori(într-o vreme,prin alte filme & piese,erau trei!)care ajung în „gări” diferite, deşi iau acelaşi tren, nu mai impresionează peste măsură…
Apropos de gări:ARUNC-O PE MAMA DIN TREN(Danny DeVito,’87) poate fi revăzut,fără deziluzii.Fiindcă povestea e realmente nostimă şi ingenios de…hitchcock iană(dacă ne e permisă sintagma);iar trei dintre actori sunt geniali :cei doi criminali ageamii şi oribila mamă a piticului.
E atîta infantilă zbuciumare (tip thriller în mizerie!) în efortul neputincioşilor iubitori de proză! Atîta antipatie stîrnesc virtualele victime!Şi e aşa de frumos finalul, cu retardatul rotofei scoţînd cartea lui cu figuri de carton,atîta milă în privirea lui Billy Crystal,încît poţi spune,dincolo de contemporaneizarea subiectului,că-i revezi(prin procură!) cu emoţie, pe Don Quijote şi Sancho,ori pe cei doi perdanţi din Oameni şi şoareci .
Ingenuitatea nu e perisabilă,exigenţi cinefili ai mileniului trei!
AGATA(Jan Krames,’99) merită văzut fiindcă, în primul rînd, e un debut regizoral. Apoi, deoarece este o triplă ecranizare a schiţelor lui Anton Pavlovici(Cehov).
Şi-n fine,ce consolare să constaţi că nu există cupluri fericite pe toate drumurile!…
UNA DIN DOUĂ(Patrice Leconte,’98)sigur că e film de vacanţă.Sigur că e plăcut s-o revezi, oricînd, pe Vanessa (cea din) Paradis…mai e o surpriză plăcută-n distribuţie – Alex.Iakovlev!
Dar cel mai sigur e că vrei să ştii dacă veteranii cinematografului post-belic francez – Belmondo şi Delon – mai se înhamă la fugăriri, pistoale,dandysme, pumni şi cascade.În final poţi rosti,uşurat,ca-n hitul Andrelelor :Moşule,ce tînăr eşti!
STRIPTEASE(A.Bergman,’96).Demi Moore a învăţat bine dansul la bară.Burt Reynolds e un senator decrepit şi libidinos.Un piton moare de gîtul unei cabaretiste.Un negru o apără pe Demi Moore de mîinile unsuroase ale celor ce o privesc cam de-aproape.Fetiţa stripteusei e răpită de tatăl ei,o japiţă care-o chinuie pe Moore cea cumincioară.Noroc că Assante îl joacă pe poliţistul care o respectă.În iaurt negrul pune gîndaci…ş.a.m.d.
E greu de povestit filmul acesta!Şi mai greu de-nţeles de ce minunata Demi Moore nu e exigentă cînd îşi alege scenariile(vezi şi filmul acela în care s-a ras în cap să-i umilească pe militarii bărbaţi!).
Spumos de-a dreptul însă, rămîne MISTERUL CRIMEI DIN MANHATTAN (Woody Allen,’93).Atîta spirit în dialog…atîta subtilitate în urmărirea poveştii …atîta inteligenţă în umorul negru(ca şi-n cel alb!)…şi o pereche, nu prima oară,ideală :Allen/Diane Keaton, încît îţi pare rău că nu l-ai tras pe casetă, să-l pui imediat după difuzarea pe Pro Tv,ca să fii sigur că n-ai scăpat vreun joc de cuvinte…Aşa,da!
Cine-ar fi crezut că din viaţa şi moartea unui oarecare Andy Kaufman poate ieşi un film bun?(OMUL DIN LUNĂ,Forman,’99).A ieşit.Fiindcă regizorul a ştiut de ce a ales subiectul – tot aşa cum a ştiut şi-n cazuri celebre(Mozart,Valmont,Larry Flint).
Dintotdeauna s-a spus :” ce trişti sunt, în realitate comicii , ce grea viaţă au , ce moarte nedreaptă îi aşteaptă!”(pe cei mai mulţi).Şi totuşi,nu ne putem opri să ne emoţionăm urmărindu-le existenţa(civilă şi pe cea de pe scenă/ecran).
Filmul trece prin tot ce poate trece un story cu actori anonimi care ajung celebri şi mor devreme.Forman ştie să-l termine verosimil, fără melo şi fără osanale.
Dar cea mai mare surpriză o constituie,pentru mine, distribuirea lui Jim Carrey în rolul principal!Cabotinul cabotinilor!Superficialul superficialilor!Strîmbăciosul strîmbăcio şilor… iată că poate fi aici, un verosimil actor de film grav(dincolo de scenele de cabaret,pe emploiul său).Bravo – lui şi inspiraţiei regizorului ( care l-a preferat altor interpreţi cu nume, precum Kevin Spacey,ori John Cusack).
Bună şi restul echipei – DeVito,Courtney Love şi Paul Giamatti.